Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Moda de la Curtea regală, prezentată la Cotroceni
Muzeul Naţional Cotroceni organizează, în perioada 21-24 mai, cea de-a XIII-a ediţie a Colocviului Naţional de Istorie, Istoria Artei Decorative, Conservare-Restaurare şi Relaţii Publice, care are ca obiectiv valorificarea cercetării desfăşurate de specialiştii din muzee şi institute de cercetare. În cadrul acestei sesiuni a colocviului participă specialişti din Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Craiova, Constanţa, Târgovişte, Vaslui, Braşov etc.
Cea de-a XIII-a ediţie a Colocviului Naţional de Istorie, Istoria Artei Decorative, Conservare-Restaurare şi Relaţii Publice, organizat de Muzeul Naţional Cotroceni, va avea loc în perioada 21-24 mai, beneficiind de prezenţa unor specialişti în domeniu, atât din Capitală, cât şi din ţară. Colocviul va debuta cu vernisajul expoziţiilor „Modă şi veşminte la Curtea regală a României“ şi „Familia regală din România în cărţi poştale ilustrate“, ce vor rămâne deschise până pe 22 iulie. „Modă şi veşminte la Curtea regală a României“ este un proiect comun al Muzeului Naţional Cotroceni şi al Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I“, la care s-au alăturat Arhivele Naţionale ale României, Muzeul Unirii din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova“ - Iaşi, beneficiind de sprijinul prof. univ. dr. Adina Nanu, deţinătoarea unei impresionante colecţii de costume de epocă din perioada anilor 1900-1940. Expoziţia cuprinde obiecte de vestimentaţie şi accesorii care au aparţinut reginei Maria a României - mantie cu motive naţionale, costume populare, uniforma de colonel de roşiori din Regimentul IV Roşiori, model 1895, dar şi obiecte de vestimentaţie ale celorlalţi membri ai familiei regale - uniforma de mareşal de aviaţie a regelui Ferdinand I, model 1924, mantia Ordinului „Mihai Viteazul“ - 1923, rochiţe de botez ale principeselor şi uniforma de caporal din Batalionul I Vânători a principelui Carol. Totodată, vizitatorii vor putea admira obiecte de vestimentaţie şi accesorii care au aparţinut primei familii regale a României - regele Carol I şi regina Elisabeta -, costume de epocă şi veşminte ale personalului inferior al curţii, cum ar fi costum livrea de valet sau costum de jupâneasă. „Familia regală din România în cărţi poştale ilustrate“ cuprinde imagini din perioada regilor Carol I de Hohenzollern, Ferdinand I şi Carol al II-lea, fiind o continuare a expoziţiilor de cartofilie din colecţia Muzeului Naţional Cotroceni şi prima dintr-o serie dedicată familiei regale române. Cărţile poştale au apărut pentru prima dată la Viena, la 1 octombrie 1869, în timp ce prima carte poştală ilustrată românească a fost pusă în vânzare la 29 august 1894. Expoziţia de veşminte aparţinând Curţii regale este organizată de Ştefania Ciubotaru, în timp ce expoziţia cărţilor poştale este realizată de Mădălina Niţelea. Cea de-a XIII-a ediţie a Colocviului se va încheia cu o excursie la castelul de la Balcic (Bulgaria), oferită tuturor participanţilor de Muzeul Naţional Cotroceni şi Elite Art Club Unesco şi dedicată împlinirii a 70 de ani de la moartea reginei Maria a României. De-a lungul vremii, Cotrocenii au servit drept reşedinţă domnească. Din 1895, noul palat, ridicat de statul român, era destinat prinţului moştenitor Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen. După Marea Unire, palatul a cunoscut modificari şi adăugiri, efectuate de arhitectul Grigore Cerchez. Prinţesa şi, ulterior regina Maria, a lăsat la Cotroceni o amprentă inconfundabilă, personalizare care poartă pecetea spiritului său cu înclinaţii vădit artistice. Cotroceni este singura reşedinţă din întreg teritoriul românesc care a cunoscut folosinţa cea mai îndelungată, de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi până în prezent.