Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Moda de la Curtea regală, prezentată la Cotroceni

Moda de la Curtea regală, prezentată la Cotroceni

Data: 20 Mai 2008

Muzeul Naţional Cotroceni organizează, în perioada 21-24 mai, cea de-a XIII-a ediţie a Colocviului Naţional de Istorie, Istoria Artei Decorative, Conservare-Restaurare şi Relaţii Publice, care are ca obiectiv valorificarea cercetării desfăşurate de specialiştii din muzee şi institute de cercetare. În cadrul acestei sesiuni a colocviului participă specialişti din Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Craiova, Constanţa, Târgovişte, Vaslui, Braşov etc.

Cea de-a XIII-a ediţie a Colocviului Naţional de Istorie, Istoria Artei Decorative, Conservare-Restaurare şi Relaţii Publice, organizat de Muzeul Naţional Cotroceni, va avea loc în perioada 21-24 mai, beneficiind de prezenţa unor specialişti în domeniu, atât din Capitală, cât şi din ţară. Colocviul va debuta cu vernisajul expoziţiilor „Modă şi veşminte la Curtea regală a României“ şi „Familia regală din România în cărţi poştale ilustrate“, ce vor rămâne deschise până pe 22 iulie. „Modă şi veşminte la Curtea regală a României“ este un proiect comun al Muzeului Naţional Cotroceni şi al Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I“, la care s-au alăturat Arhivele Naţionale ale României, Muzeul Unirii din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova“ - Iaşi, beneficiind de sprijinul prof. univ. dr. Adina Nanu, deţinătoarea unei impresionante colecţii de costume de epocă din perioada anilor 1900-1940.

Expoziţia cuprinde obiecte de vestimentaţie şi accesorii care au aparţinut reginei Maria a României - mantie cu motive naţionale, costume populare, uniforma de colonel de roşiori din Regimentul IV Roşiori, model 1895, dar şi obiecte de vestimentaţie ale celorlalţi membri ai familiei regale - uniforma de mareşal de aviaţie a regelui Ferdinand I, model 1924, mantia Ordinului „Mihai Viteazul“ - 1923, rochiţe de botez ale principeselor şi uniforma de caporal din Batalionul I Vânători a principelui Carol.

Totodată, vizitatorii vor putea admira obiecte de vestimentaţie şi accesorii care au aparţinut primei familii regale a României - regele Carol I şi regina Elisabeta -, costume de epocă şi veşminte ale personalului inferior al curţii, cum ar fi costum livrea de valet sau costum de jupâneasă.

„Familia regală din România în cărţi poştale ilustrate“ cuprinde imagini din perioada regilor Carol I de Hohenzollern, Ferdinand I şi Carol al II-lea, fiind o continuare a expoziţiilor de cartofilie din colecţia Muzeului Naţional Cotroceni şi prima dintr-o serie dedicată familiei regale române.

Cărţile poştale au apărut pentru prima dată la Viena, la 1 octombrie 1869, în timp ce prima carte poştală ilustrată românească a fost pusă în vânzare la 29 august 1894.

Expoziţia de veşminte aparţinând Curţii regale este organizată de Ştefania Ciubotaru, în timp ce expoziţia cărţilor poştale este realizată de Mădălina Niţelea.

Cea de-a XIII-a ediţie a Colocviului se va încheia cu o excursie la castelul de la Balcic (Bulgaria), oferită tuturor participanţilor de Muzeul Naţional Cotroceni şi Elite Art Club Unesco şi dedicată împlinirii a 70 de ani de la moartea reginei Maria a României.

De-a lungul vremii, Cotrocenii au servit drept reşedinţă domnească. Din 1895, noul palat, ridicat de statul român, era destinat prinţului moştenitor Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen. După Marea Unire, palatul a cunoscut modificari şi adăugiri, efectuate de arhitectul Grigore Cerchez. Prinţesa şi, ulterior regina Maria, a lăsat la Cotroceni o amprentă inconfundabilă, personalizare care poartă pecetea spiritului său cu înclinaţii vădit artistice. Cotroceni este singura reşedinţă din întreg teritoriul românesc care a cunoscut folosinţa cea mai îndelungată, de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi până în prezent.