Monumentul latinităţii de la Cluj a fost refăcut şi inaugurat

La Cluj-Napoca a fost dezvelit oficial monumentul Lupa Capitolina şi au fost inaugurate lucrările de amenajare a sitului arheologic din Piaţa Unirii.

Monumentul Lupa Capitolina a fost făcut cadou de oraşul Roma în anul 1921, fiind o copie a monumentului antic care înfăţişează lupoaica şi întemeietorii Romei, Romulus şi Remus. Monumentul clujean a fost amplasat, de-a lungul vremii, în mai multe locuri, iar în 2006 a fost ridicat, după ce au început lucrările de amenajare a zonei în care era amplasat.

Dezvelirea monumentului care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute a fost urmată de o slujbă de sfinţire, oficiată de un sobor de preoţi.

Un alt obiectiv inaugurat, vineri, este situl arheologic din Piaţa Unirii, care reprezintă o serie de vestigii din perioada Imperiului Roman, care au fost acoperite cu sticlă pentru a putea să fie văzute de orice doritor.

„Acest sit arheologic este dovada istoriei milenare a Clujului, este un sit care astăzi capătă o valenţă naţională şi europeană, este dovada faptului că acest oraş intră în galeria oraşelor europene cu tradiţie istorică. Aici avem mărturia faptului că ne tragem de la Decebal şi Traian, este dovada faptului că încă de pe vremea lui Hadrian această aşezare avea un rol important. Aici îşi aveau sediul guvernatorii provinciei, ca dovadă a faptului că acest oraş a avut un rol important politic nu numai în momentul de faţă, ci din vremuri de demult“, a declarat primarul Emil Boc.

Săpăturile arheologice din Piaţa Unirii au început în urmă cu 14 ani şi au iscat o serie de tensiuni interetnice, dat fiind faptul că, în imediata lor vecinătate, se află monumentul ecvestru al lui Matei Corvin, regele Ungariei.

Emil Boc a subliniat că, „odată cu reamenajarea sitului arheologic, se închide şi o parte de dispută din istoria Clujului şi se deschide pagina toleranţei, convieţuirii, pagina Clujului european, pagina în care este uitat definitiv trecutul controversat, tensionat, cu privire la acest sit arheologic“, conform Agerpres.

De la Roma, la Cluj şi Chişinău

Statul italian a făcut cadou României în anul 1921 două copii ale statuii lupoaicei de pe Capitoliu (Lupa Capitolina). O copie a fost trimisă la Cluj, iar cea de a doua la Chişinău, drept simboluri ale unităţii românilor din zonele unificate cu Ţările Româneşti.

Monumentul este o copie fidelă a lupoaicei de pe Capitoliu, cu Romulus şi Remus, la care s-a adăugat un basorelief al împăratului Traian, executat de sculptorul Ettore Ferrari (1849-1930). S-a hotărât amplasarea monumentului în Piaţa Unirii, în faţa statuii lui Matei Corvin, iar festivitatea de dezvelire a avut loc la 28 septembrie 1921 de către primul primar român din Cluj-Napoca, Iulian Pop, în prezenţa a peste 25.000 de locuitori. Odată cu Dictatul de la Viena, din 1940, în timpul exodului forţat al unei părţi importante a populaţiei româneşti, statuia a luat şi ea calea refugiului pentru a fi pusă la adăpost. Între 1940-1944, din motive de siguranţă, a fost dusă în municipiul Sibiu. După cel de-al Doilea Război Mondial, statuia revine la Cluj; a fost montată abia în anul 1967, la iniţiativa lui Constantin Daicoviciu, în faţa Universităţii, unde a rămas până în 1973, când statuia a revenit în Piaţa Unirii.

În anul 1994 statuia a fost luată de pe amplasamentul său de la intersecţia Bd. Eroilor cu Piaţa Unirii. Statuia Lupoaicei a fost mutată la Muzeului de Istorie a Transilvaniei, unde a fost restaurată de sculptorul Liviu Mocan, ulterior ea fiind amplasată la jumătatea Bulevardului Eroilor. În 2006, după începerea şantierului de pe Bulevardului Eroilor, statuia a fost îndepărtată de pe ultimul amplasament.