Lumea veche consemnează în istoria ei existența multor imperii: asirian, babilonean, macedonean, roman, persan. Tot ce a construit Octavian Augustus, au cucerit Cirus, Darius, Artaxerxe sau Alexandru Macedon s-a
02 Iun, 2024
Muzeul Zambaccian a fost redeschis pentru public
Muzeul „K.H. Zambaccian“ s-a redeschis şi îşi aşteaptă din nou publicul iubitor de artă, după aproximativ opt luni în care a fost închis pentru lucrări de consolidare şi renovare a clădirii şi de reamenajare a expunerii. În urma lucrărilor de renovare, spaţiul de expunere a fost extins, fiind prezentate acum în totalitate cele 19 pânze aparţinând maeştrilor şcolii franceze: Delacroix, Corot, Renoir, Sisley, Pissarro, Cézanne, Picasso, Matisse, Bonnard, Utrillo, Marquet, Laprade, Campigli, cea mai substanţială şi valoroasă grupare de pictură franceză dintr-o colecţie publică românească. O altă noutate o reprezintă sala dedicată lucrărilor de grafică semnate de personalităţi ale picturii precum Grigorescu, Tonitza, Iser, Ressu, Petraşcu, Pallady, Ştefan Dimitrescu şi Magdalena Rădulescu. O bună parte dintre lucrările prezente în noua formulă expoziţională a fost recent restaurată.
Muzeul Zambaccian a fost inaugurat în martie 1947, iar pentru eforturile şi generozitatea sa, colecţionarul a fost decorat de către regele Mihai. Colecţionar, critic de artă şi, nu în ultimul rând, un adevărat Mecena al vremurilor sale, Krikor H. Zambaccian (1889-1962) a alcătuit de-a lungul întregii sale vieţi una dintre cele mai bogate şi valoroase colecţii de artă din România - cuprinzând pictură, sculptură, grafică şi mobilier -, pe care a dăruit-o statului român în trei etape succesive: în 1947, în 1957 şi, ultima parte, în 1962. Operele prezentate alcătuiesc o veritabilă istorie a picturii româneşti moderne în capodopere. Sunt prezente lucrări de vârf ale maeştrilor secolului al XIX-lea sau de la începutul secolului al XX-lea: Aman („Autoportret“), Grigorescu („Intrare în pădurea Fontainbleau“, „Peisaj din Bretagne“, „Portret de femeie“), Andreescu („Iarna la Barbizon“), Luchian („Lăutul“, „Scara cu flori“, „Tufănele în ulcică“). Totodată, se regăsesc lucrări ale artiştilor din perioada interbelică: Tonitza („Katiuşa lipoveanca“, „Nina în verde“), Pallady („Natură statică cu mănuşă neagră“), Petraşcu („Autoportret cu beretă roşie“, „Natură statică“, „Portretul lui Zambaccian“).
