Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Muzeul Zambaccian a fost redeschis pentru public
Muzeul „K.H. Zambaccian“ s-a redeschis şi îşi aşteaptă din nou publicul iubitor de artă, după aproximativ opt luni în care a fost închis pentru lucrări de consolidare şi renovare a clădirii şi de reamenajare a expunerii. În urma lucrărilor de renovare, spaţiul de expunere a fost extins, fiind prezentate acum în totalitate cele 19 pânze aparţinând maeştrilor şcolii franceze: Delacroix, Corot, Renoir, Sisley, Pissarro, Cézanne, Picasso, Matisse, Bonnard, Utrillo, Marquet, Laprade, Campigli, cea mai substanţială şi valoroasă grupare de pictură franceză dintr-o colecţie publică românească. O altă noutate o reprezintă sala dedicată lucrărilor de grafică semnate de personalităţi ale picturii precum Grigorescu, Tonitza, Iser, Ressu, Petraşcu, Pallady, Ştefan Dimitrescu şi Magdalena Rădulescu. O bună parte dintre lucrările prezente în noua formulă expoziţională a fost recent restaurată.
Muzeul Zambaccian a fost inaugurat în martie 1947, iar pentru eforturile şi generozitatea sa, colecţionarul a fost decorat de către regele Mihai. Colecţionar, critic de artă şi, nu în ultimul rând, un adevărat Mecena al vremurilor sale, Krikor H. Zambaccian (1889-1962) a alcătuit de-a lungul întregii sale vieţi una dintre cele mai bogate şi valoroase colecţii de artă din România - cuprinzând pictură, sculptură, grafică şi mobilier -, pe care a dăruit-o statului român în trei etape succesive: în 1947, în 1957 şi, ultima parte, în 1962. Operele prezentate alcătuiesc o veritabilă istorie a picturii româneşti moderne în capodopere. Sunt prezente lucrări de vârf ale maeştrilor secolului al XIX-lea sau de la începutul secolului al XX-lea: Aman („Autoportret“), Grigorescu („Intrare în pădurea Fontainbleau“, „Peisaj din Bretagne“, „Portret de femeie“), Andreescu („Iarna la Barbizon“), Luchian („Lăutul“, „Scara cu flori“, „Tufănele în ulcică“). Totodată, se regăsesc lucrări ale artiştilor din perioada interbelică: Tonitza („Katiuşa lipoveanca“, „Nina în verde“), Pallady („Natură statică cu mănuşă neagră“), Petraşcu („Autoportret cu beretă roşie“, „Natură statică“, „Portretul lui Zambaccian“).
