Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Muzică de taraf la Clubul Ţăranului Român
Taraful bucureştean al lui Vasile Năsturică a concertat, ieri seara, la Clubul Ţăranului Român din Bucureşti. Concertul va fi o repetiţie generală a recitalului pe care grupul îl va susţine, pe 1 aprilie, la Banlieues Bleues din Paris. Spectacolul va include muzica anilor â70 pe care majoritatea lăutarilor ţigani din Bucureşti o denumesc muzică lăutărească ţigănească (făcută şi cântată de lăutari pentru propriile petreceri) şi în secundar muzici de nuntă pe care lăutarii le produc ori de câte ori sunt chemaţi la nunţi. „Muzica lăutărească a devenit, în anii â60-â80, muzica preferată a oamenilor de rând din Bucureşti, indiferent de sorgintea lor etnică şi ea este preţuită şi cerută astăzi îndeosebi de două categorii sociale: şmecherii (les nouveaux riches) şi studenţii de origine română grupaţi în diferite centre universitare ale Europei. Aceştia din urmă o folosesc ca pe o adevărată emblema sonoră a ţării lor îndepărtate“, a spus etnomuzicologul Speranţa Rădulescu, conform Agerpres.
