Astăzi, istoricul Neagu Djuvara aniversează 95 de ani de viaţă. Născut pe 18 august 1916, în Bucureşti, într-o familie de origine aromână, Neagu Djuvara a urmat cursurile Facultăţii de Drept din Paris, unde şi-a luat doctoratul în Drept (1940). Stabilindu-se în Franţa, şi-a mai susţinut un doctorat în Litere la Sorbona (Paris, 1972), iar în 1987 a obţinut Diploma Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale (INALCO). Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm în 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică. În perioadele 1948-1961 şi 1984-1989 a făcut parte din Comitetul de asistenţă pentru românii refugiaţi, activând la Radio Europa Liberă, Fundaţia Carol I, Casa Românească etc. A fost consilier diplomatic şi juridic la Ministerul de Externe al Republicii Niger (1961-1984). Este membru de onoare al Institutului de Istorie "A. D. Xenopol" din Iaşi şi al Institutului de Istorie "Nicolae Iorga" din Bucureşti.
A lăsat Dumnezeu pe pământ ca anumite profesii să aparțină mai cu seamă femeilor, mă refer la cele privitoare la educație și domeniul sanitar. De ce? Pentru că aici este nevoie de empatie, de apropiere mai delicată și atentă față de cei cu care lucrezi, copii sau bolnavi. Medicul stomatolog Irina Șerban ne vorbește în interviul de mai jos despre modul în care a ales această profesie, despre empatia necesară pentru a obține maximul de eficiență în vindecarea pacienților.
În contextul provocărilor spirituale și psihologice ale lumii contemporane, părintele lect. univ. dr. Paul Siladi evidențiază importanța dialogului dintre duhovnicie și psihologie în formarea și slujirea
În fiecare generație există momente în care comunitățile înțeleg că viitorul nu se construiește doar prin proiecte sau investiții materiale, ci mai ales prin investiția în sufletele copiilor, aşa cum
În prelungirea Zilei Mondiale a Poeziei, la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din Capitală s-a desfășurat duminică, 22 martie, evenimentul „Poezie și rugăciune. Recital de poezie religioasă”, organizat în
Duminica a 5-a din post (a Cuvioasei Maria Egipteanca) Marcu 10, 32-45 În vremea aceea Iisus a luat la Sine iarăşi pe cei doisprezece şi a început să le spună cele ce aveau să I se întâmple: Iată, ne suim
„În vremea aceea, ieșind din părțile Tirului și Sidonului, a venit Iisus la Marea Galileei, prin mijlocul hotarelor Decapolei. Și I-au adus un surd, care era și gângav, și L-au rugat să-Și pună mâna peste
Fraților, Dumnezeu, când a dat făgăduință lui Avraam, de vreme ce n-avea pe nimeni mai mare, pe care să Se jure, S-a jurat pe Sine Însuși, zicând: «Cu adevărat, binecuvântând te voi binecuvânta, și
Sfântul Ierarh Artemon (secolul I) era din cetatea Seleucia, din Pisidia (Asia Mică), şi a trăit în epoca apostolică din primul secol al istoriei creştine. În timpul activităţii sale misionare, Sfântul
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 548-550 „Părintele Ilarion a fost în lume plutaș pe râul Bistrița. Într-o noapte de iarnă, pe când se
În contextul Anului omagial comemorativ al sfintelor femei din calendar, în această Duminică a 5-a a Postului Mare se cuvine să ne îndreptăm gândul și inima spre sfintele cuvioase care au fost odrăslite de pustiul cel mult roditor al virtuții. Departe de zgomotul lumii, în tăcerea și asprimea pustiei, ele au rodit țarina inimii, prin rugăciune, smerenie și nevoință, devenind pilde vii de credință și dăruire pentru toți cei care caută apropierea de Dumnezeu. Viețile lor ne arată că adevărata rodire nu vine din belșugul celor materiale, ci din adâncul unei inimi curate și din lucrarea virtuților.
Dispunem de tot mai multe cărți care ne vorbesc despre ce înseamnă să fii lider, despre cum să conduci eficient, despre oportunitățile pe care este benefic să le fructifici. Lectura lor se aseamănă, uneori, cu o plimbare în parc: nimic nu pare mai simplu de înfăptuit. Este suficient să respecți câteva reguli general valabile, să fii dispus să-ți asumi funcția, să fii un pic pe placul celorlalți - nici prea mult, pentru a nu ceda în fața eventualilor „concurenți” la post, nici prea puțin, pentru a nu ajunge să fii respins de echipă - și vei deveni un nou reprezentant al leadership-ului modern. Pare că suntem la o distanță enormă de cuvintele rostite de generalul roman Sylla, care, după ce învinsese o armată mult mai mare decât a sa, dar condusă de un adversar lipsit de experiență, afirma că trebuie să fii mai întâi vâslaș ca să înveți să cârmuiești corabia. Poate pentru că a fi lider înseamnă, în primul rând, a sluji, nu a fi slujit, iar în al doilea rând, înseamnă a lua deciziile grele care conduc la rezultate deosebite, nu a te baza pe hotărâri la îndemână, care blazează pe cei conduși.
Sărbătoarea Bunei Vestiri este hramul istoric al Bisericii Domneşti de la Curtea Veche. Înaintea acestui praznic împărătesc este oportun să oferim câteva repere istorice ale celui mai vechi lăcaş de cul
„Şi i s-a spus lui Saul: «Iată David este la Naiotul Ramei!». Şi a trimis Saul slujitori să prindă pe David; dar când au văzut aceştia ceata prorocilor prorocind şi pe Samuel povăţuindu-i, S-a pogorât Duhul lui Dumnezeu peste slujitorii lui Saul şi au început şi ei a proroci. Spunându-se acestea lui Saul, el a trimis alţi slujitori, dar şi aceştia au început a proroci. Apoi Saul a trimis al treilea rând de slujitori şi începură şi aceştia să prorocească. Mâniindu-se, în sfârşit, Saul a plecat el însuşi la Rama şi a mers până la izvorul cel mare din Soco. Acolo a întrebat şi a zis: «Unde sunt Samuel şi David?». Şi i s-a spus: «Iată aici în Naiotul Ramei». Şi a plecat el acolo, la Naiotul Ramei. Dar pe cale S-a pogorât peste el Duhul lui Dumnezeu, iar el a mers prorocind până a ajuns la Naiotul Ramei. Acolo s-a dezbrăcat de haine şi a prorocit înaintea lui Samuel şi toată ziua aceea şi toată noaptea a şezut dezbrăcat. De aceea se zice: «Au doară şi Saul este printre proroci?»” (I Regi 19, 19-24).
La 1 martie 1837, în Humulești, la poalele Cetății Neamțului, a văzut lumina zilei Ion Creangă, scriitorul care, prin inegalabila sa operă, ne redeschide mereu lumea curată a copilăriei și frumusețea
Tăcerea arată măreția, puterea și iubirea lui Dumnezeu, Care mereu ne iubește și lucrează în tăcere, spre binele nostru. El până acum lucrează, zice Mântuitorul (Ioan 5, 17), vindecă, mângâie, alină și tămăduiește rănile păcatelor și orgoliilor noastre, ascunzându-Se tainic în lucrările Sale, izvorâte din iubire, lucrare cu putere, învăluite în smerenie, delicatețe și multă gingășie.
