Nicolae Manolescu: „Dacă şcoală nu e, nimic nu e”

Criticul literar Nicolae Manolescu şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la „degradarea ideii de şcoală” în societatea românească contemporană, cu prilejul lansării primelor şase volume („Oficiale” şi „Parlamentare”) ale ediţiei de Opere „Spiru Haret”, la Târgul de carte „Gaudeamus”. Nicolae Manolescu consideră că Spiru Haret a făcut din şcoală centrul vital al societăţii. „Şi eu spun: dacă şcoală nu e, nimic nu e”, a menţionat criticul, remarcând, cu amărăciune, că „astăzi s-a terminat cu învăţătorul şi profesorul de la ţară”.

Lansarea operelor „Spiru Haret”, care a avut loc la Târgul de carte „Gaudeamus” de la Romexpo, a fost un eveniment la care au participat Ecaterina Andronescu, fostul ministru al Educaţiei, acad. Mircea Maliţa, scriitorul Nicolae Manolescu, Constantin Schifirneţ şi Remus Pricopie. Cele unsprezece volume din Operele lui Spiru C. Haret, publicate sub îngrijirea profesorului Constantin Schifirnet, reprezintă un demers editorial de restaurare a memoriei culturale, sociale, educaţionale a culturii şi civilizaţiei româneşti moderne. Volumele VII-XI vor fi publicate pe parcursul anului 2010.

„Asistăm la o degradare a ideii de şcoală împotriva căreia trebuie să luptăm, dar realitatea contemporană nu seamănă cu aceea din timpul lui Spiru Haret. Azi nu mai avem analfabeţi, ci pseudoculţi, care sunt violenţi. E greu să-i transformăm în culţi”, a spus profesorul Manolescu, prezent la lansarea primelor şase volume („Oficiale” şi „Parlamentare”) ale ediţiei de Opere „Spiru Haret”, la Târgul de carte „Gaudeamus”.

Nicolae Manolescu consideră că Spiru Haret a făcut din şcoală centrul vital al societăţii. „Şi eu spun: dacă şcoală nu e, nimic nu e”, a menţionat criticul, remarcând, cu amărăciune, că „astăzi s-a terminat cu învăţătorul şi profesorul de la ţară”. „Ce rol mai au aceştia. Sunt navetişti. Niciodată nu am asistat la un mai mare dispreţ faţă de cadrele didactice”, a spus Manolescu, pentru care „Spiru Haret a fost perfect ancorat în realităţile vremii lui, această cunoaştere extraordinară dovedind că pentru a fi ministrul învăţământului trebuie să cunoşti toată societatea”.

Profesorul Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării, a fost de părere însă că „parcă niciodată Spiru Haret nu a fost mai actual ca acum”. Profesorul Constantin Schifirneţ, coordonatorul ediţiei, apărută la Editura Comunicare.ro a Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, a menţionat că ediţia prezentă, care va include 11 volume, reeditează ediţia Gh. Adamescu din 1935. „Om de ştiinţă, savant în adevăratul sens al cuvântului, Spiru Haret nu era preocupat de politica de partid, el gândind şi adoptând reforma prin care s-au trasat liniile învăţământului românesc pentru mult timp nu de pe poziţii partinice, fiind, din acest punct de vedere, un adevărat om de stat”, a spus profesorul Schifirneţ. El şi-a exprimat speranţa că aceste volume vor lansa în societatea românească o dezbatere de substanţă. „Dacă vreţi să ştiţi ce se întâmplă în învăţământul românesc de astăzi, cel puţin în cel universitar, puteţi afla studiindu-l pe Spiru Haret”, a mai spus profesorul Schifirneţ.

Ediţia de Opere „Spiru Haret”, reeditată în 2009, la 74 de ani după aceea din 1935, urmează să includă, de asemenea, Operele polemice şi cele ştiinţifice ale marelui înnoitor de şcoală, Scrieri diverse, Scrisori publice şi particulare şi o bibliografie generală privitoare la întreaga activitate a lui Haret, conform Agerpres.

Spiru Haret, reformatorul şcolii româneşti

Spiru Haret s-a născut la Iaşi pe 15 februarie 1851, în septembrie 1862 este admis la Liceul „Sfântul Sava” din Bucureşti, unde devine bursier, apoi urmează studii superioare la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti. În 1878 obţine la Paris titlul de doctor în ştiinţe matematice. În acelaşi an devine profesor de mecanică raţională, algebră şi geometrie analitică la Facultatea de Ştiinţe, secţia fizică-matematică de la Bucureşti. Din 1881 este invitat să predea mecanica raţională la Şcoala de ofiţeri de artilerie şi geniu, iar din 1885 devine profesor şi la Şcoala de poduri şi şosele, unde predă trigonometrie, geometrie analitică şi geometrie descriptivă. Pe 31 martie 1892, Spiru Haret devine membru al Academiei Române, fiindu-i recunoscută imensa activitate culturală şi contribuţia sa la dezvoltarea învăţământului.

Spiru Haret a rămas în conştiinţa publică în special prin activitatea sa de reformator al şcolii româneşti. A deţinut mai multe funcţii în sistemul de învăţământ, precum inspector general, secretar general al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, ministru al Instrucţiunii Publice. A realizat reforma învăţământului secundar şi superior din 1898, înfiinţând cele trei secţiuni ale claselor V-VIII, clasică, modernă şi reală. Prin legea din 1898 s-a instituit certificatul de absolvire (bacalaureatul) şi au fost iniţiate metodele noi în predarea tuturor disciplinelor, profesorii fiind numiţi în funcţie de valoare. Tot Spiru Haret a reorganizat şcolile normale, cele care pregăteau dascălii, cei care trebuiau să se integreze în comunităţile pe care le slujeau. O parte dintre şcolile de la sate păstrează şi astăzi modelul haretian în arhitectură. De numele lui Spiru Haret se leagă înfiinţarea „Bibliotecii pedagogică”, înfiinţarea grădiniţelor etc.