Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Nobel pentru scriitoarea de origine română Herta Muller
Premiul Nobel pentru Literatură pe 2009 a fost atribuit scriitoarei de origine română Herta Muller, ale cărei scrieri prezintă viaţa sub dictatura comunistă în România, a anunţat, ieri, Comitetul Nobel. Acesta a decis să-i acorde premiul pentru Literatură pe 2009 scriitoarei germane născute în România, Herta Muller, „care, cu concentraţia poeziei şi francheţea prozei, descrie viaţa celor deposedaţi“, conform Mediafax.
Herta Muller s-a născut pe 17 august 1953, la Niţchidorf, lângă Timişoara. În 1987, ea a emigrat în Germania, fiind la ora actuală o prezenţă apreciată la superlativ în spaţiul literaturii în limba germană, dar şi în alte ţări europene. De la data stabilirii ei în Germania, Muller a fost distinsă cu numeroase şi importante premii germane şi internaţionale. Printre acestea se numără premiile Ricarda Huch (1987), Kleist (1994) şi Joseph Breitbach (2003), premiul european Aristeion (1995) şi cel internaţional - „IMPAC Dublin“ Literary Award (1998). Din 1999, ea a fost nominalizată de trei ori, din partea Germaniei, pe lista de propuneri pentru Premiul Nobel pentru Literatură. În România, la editura Polirom au apărut volumele „Regele se-nclină şi ucide“ (2005), „Este sau nu este Ion“ (2005) şi „Animalul inimii“ (ediţia a II-a, 2006). Hărţuită de Securitate Între 1973-1976, Muller a studiat limba germană şi literatura română la Universitatea din Timişoara. În această perioadă, ea a fost asociată cu Aktionsgruppe Banat, un cerc de tineri autori de limbă germană, care, în opoziţie cu dictatura lui Ceauşescu, a căutat libertatea de exprimare. După terminarea studiilor, Herta Muller a lucrat ca traducător la o fabrică de maşini, în perioada 1977-1979, fiind concediată atunci când a refuzat să fie un informator pentru poliţia secretă din România. După concedierea sa, scriitoarea a fost hărţuită de Securitate. Herta Muller a debutat cu o colecţie de povestiri, intitulată „Niederungen“ (Ţinuturile joase) (1982), care a fost cenzurată în România. Doi ani mai târziu, ea a publicat versiunea necenzurată în Germania şi, în acelaşi an, volumul „Drückender Tango“ în România. Deoarece Muller a criticat public dictatura în România, cărţile ei nu au mai primit permisiunea de a fi publicate în această ţară. În 1987, Muller a emigrat în Germania împreună cu soţul ei, autorul Richard Wagner. În prezent, Muller trăieşte în Berlin. În anul 1999, ea a fost nominalizată de Guvernul german la Premiul Nobel pentru Literatură. În anul 2008, Herta Muller a fost nominalizată pentru a doua oară, tot din partea Germaniei, pentru acelaşi prestigios premiu literar. Premiul Nobel este însoţit de un cec de 10 milioane de coroane suedeze (980.000 de euro), sumă ce poate fi împărţită între cel mult trei laureaţi. Ceremonia de înmânare a premiilor Nobel are loc, potrivit tradiţiei, pe 10 decembrie. Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.
