Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură O fierărie autentică din Fundu Moldovei, în Muzeul din Dumbrava Sibiului

O fierărie autentică din Fundu Moldovei, în Muzeul din Dumbrava Sibiului

Data: 27 Noiembrie 2008

Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului s-a îmbogăţit cu două noi monumente - o fierărie bucovineană şi locuinţa unui pomicultor din Gorj, iar muzeografii sunt în tratative pentru aducerea unei gospodării specifice unui miner aurar din Roşia Montană, conform Mediafax.

Complexul Naţional Muzeal „Astra“, de care aparţine Muzeul în aer liber, şi-a îmbogăţit patrimoniul muzeului cu o fierărie din localitatea bucovineană Fundu Moldovei şi locuinţa unui pomicultor din localitatea Bălăneşti, judeţul Gorj. Fierăria, a treia din patrimoniul muzeului, a fost demontată şi dusă la Sibiu de specialiştii instituţiei, care au păstrat intacte toate elementele componente. Fierăria lui Ioan Burduhos deservea localităţile de pe o rază de aproximativ 25-30 de kilometri: Fundu Moldovei, Colacu, Botuş, Pojorâta, Sadova, Breaza, Valea Putnei, Câmpulung. Produsele realizate erau necesare la menţinerea mijloacelor de transport, a mijloacelor de încălzit şi de preparare a hranei. În cadrul fierăriei se lucrau potcoave de boi, piese pentru car, şine de sanie, scoabe, cuie de gard şi se făcea reparaţii la plitele sobelor.

„Construcţia a fost realizată de către proprietar, cu ajutor din sat, în anul 1959 (după cum arată şi inscripţia de pe cuptor) şi a funcţionat până la sfârşitul lui 2004. Uneltele sunt cumpărate de-a lungul anilor de la târguri (în special din Câmpulung). Fierăria lucra tot timpul anului, perioadele mai aglomerate erau toamna când se schimbau potcoavele pentru zăpadă, se aplicau şine la sănii şi primăvara când se schimbau potcoavele, se reparau piesele de fier ale carelor. Lângă construcţia fierăriei se află un dispozitiv pentru potcovit boii“, arată Muzeul „Astra“.

Un alt monument care a intrat în patrimoniul muzeului şi care se află în reconstrucţie este locuinţa unui pomicultor din judeţul Gorj. „Casa este un exponat de mare valoare, fiind înregistrată ca monument istoric, încă din 1954. Edificată pe două niveluri, din bârne masive de stejar, casa are, la parter, pivniţele de vin, prispa deschisă fiind decorată cu trei stâlpi sculptaţi din daltă, iar, la etaj, cele trei încăperi (plan atipic) sunt prevăzute, la faţade, cu o prispă deschisă, decorată prin traforare, de o mare valoare estetică“, arată Muzeul „Astra“.

Monument specific unui aurar din Roşia Montană

Muzeul „Astra“ este în tratative pentru aducerea unui monument specific unui miner aurar din Roşia Montană, satul Corna. Monumentul se află, în prezent, în proprietatea Roşia Montana Gold Corporation. „RMGC şi-a asumat angajamentul de a proteja şi respecta moştenirea culturală a Roşiei Montane, prin alocarea a peste 10 milioane de dolari pentru cercetarea şi recuperarea valorilor de patrimoniu din zonă“, se arată într-un document transmis de conducerea societăţii Muzeului Astra, citat în comunicatul de presă.

Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului este cel mai mare muzeu în aer liber din România, după Muzeul Satului din Bucureşti. Muzeul se întinde pe 96 de hectare, străbătute de zece kilometri de alei şi cuprinde peste 35.240 de exponate.