Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură O fostă fabrică de ţigarete va deveni cel mai mare muzeu de arheologie industrială din ţară

O fostă fabrică de ţigarete va deveni cel mai mare muzeu de arheologie industrială din ţară

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie și Cultură
Data: 19 Martie 2010

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a spus că la Iaşi va fi cel mai mare muzeu de arheologie industrială din ţară, ca suprafaţă. Noul muzeu de la fosta Fabrică de Ţigarete va păstra patrimoniul tehnic aflat în teren. La fel, fostele mari fabrici şi combinate precum Nicolina, Fabrica de Bere, Tepro sau CUG vor fi prezentate şi noilor generaţii, dornice să afle cât mai multe informaţii prin intermediul patrimoniului cultural material. Arheologia industrială, un domeniu relativ nou în România, atrage atenţia asupra muncii şi situării ei în contextul social al proceselor de fabricaţie, al utilajelor şi al construcţiilor.

"Noul muzeu de arheologie industrială va avea o sală de expunere şi de studiu. Practic, va fi cel mai modern şi mai mare muzeu de acest gen din ţară", a spus ministrul Culturii, conform Agerpres. Înfiinţarea acestui nou muzeu este posibilă după ce în şedinţa de miercuri Guvernul a aprobat transferul depozitului de tutun de la Ministerul Finanţelor la Ministerul Culturii şi darea lui în folosinţă Complexului Muzeal Moldova.

"Prin această hotărâre, Complexul Muzeal din Iaşi va avea posibilitatea protejării unui monument istoric şi, în acelaşi timp, un spaţiu muzeal al unei instituţii aflate în subordinea noastră", a spus ministrul Kelemen Hunor.

Clădirea cunoscută sub numele de "Depozitul de tutun" din cadrul fostei fabrici de ţigarete, imobil aflat pe lista monumentelor istorice, cu o suprafaţă construită de 1.427,7 mp şi o suprafaţă desfăşurată de 5.797 mp, cu două etaje şi mansardă, permite celor de la Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii "Ştefan Procopiu" din cadrul Complexului Muzeal Moldova să organizeze spaţii expoziţionale, depozite şi un centru de documentare.

Noul muzeu va păstra patrimoniul tehnic aflat în teren. Astfel, fostele mari fabrici şi combinate precum Nicolina, Fabrica de Bere, Tepro sau CUG nu vor fi doar o amintire a celor care au lucrat aici, ci vor fi prezentate şi noilor generaţii, dornice să afle cât mai multe informaţii prin intermediul patrimoniului cultural material.

Arheologia industrială, un domeniu relativ nou în România, îşi propune să atragă atenţia asupra muncii şi situării ei în contextul social al proceselor de fabricaţie, al utilajelor şi al construcţiilor. Este un domeniu interdisciplinar de studiu al mărturiilor materiale sau imateriale a documentelor, al artefactelor, al structurilor, aşezărilor omeneşti şi peisajelor urbane sau naturale, create pentru sau de către procesele industriale.

Obiective culturale în şantier

Aflat în vizită la Iaşi, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a spus că, deşi lucrările la Palatul Culturii şi Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" implică investiţii importante, de aproximativ 11 milioane de euro, acestea se încadrează în graficul stabilit.

Potrivit ministrului, lucrările la Palatul Culturii vor fi finalizate în cursul anului viitor, la Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri", stagiunea 2011-2012 va începe în clădirea complet refăcută, iar, în toamnă, Palatul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa va fi redat circuitului după 25 de luni de la demararea lucrărilor de reparare şi reconsolidare. "Iaşul este cel de-al doilea oraş din ţară în care sunt efectuate cele mai multe lucrări de restaurare în acelaşi timp. Pe de altă parte, mi se pare normal, întrucât în oraş sunt foarte multe clădiri istorice. Sunt şi alte monumente aflate în restaurare prin Programul Naţional. Din cauza crizei financiare, nu cred că în acest an vom reuşi să facem lucrări spectaculoase sau să avansăm intens cu ele. Vom menţine însă toate şantierele şi vom încerca să folosim cât mai eficient banii de la bugetul de stat", a explicat Kelemen Hunor, conform Agerpres.