Fiecare copil, indiferent de culoare, rasă, limbă, sex sau religie, are dreptul, între altele, la protecţie, îngrijire, odihnă şi recreere, educaţie, sănătate şi informare. Statul, prin instituţiile sale, fam
22 Noi, 2024
Patrimoniul local, dezbătut în „Conferinţele de la Şosea“
Muzeul Ţăranului Român (MŢR) din Capitală continuă ciclul său de conferinţe despre tradiţiile din cultura română actuală, pe 3 februarie, când invitaţii Carmen Mihalache, etnolog, şi Maria Mateoniu, etnolog, vor vorbi despre colecţii şi patrimoniu local, informează instituţia. Moderatorul conferinţei va fi Vintilă Mihăilescu, antropolog, directorul Muzeului Ţăranului Român.
MŢR, cunoscut pe vremuri şi ca „Muzeul de la Şosea“, va continua şi în 2010 ciclul său de conferinţe vizând dezbaterea publică a problematicii vaste a tradiţiilor în cultura română actuală. Conferinţele se adresează publicului larg şi sunt organizate în fiecare lună, la Clubul Ţăranului. În percepţia comună, patrimoniul este aproape prin definiţie „naţional“ - sau, eventual, mondial. Este vorba despre valori reprezentative pentru naţiune - sau pentru omenire. Ce înseamnă atunci „patrimoniu local“, ce reprezintă bunurile colecţionate de către aşa-numitele „muzee locale“? Sau este vorba, de fapt, tot despre aceeaşi referinţă naţională, dar la o scală mai modestă, după posibilităţile locului? După un secol şi jumătate de construcţie naţională, colecţiile locale care înfloresc în ultima vreme în România, cu mult dincolo de spaţiul celor câteva muzee săteşti mai mult sau mai puţin spontane din timpul comunismului, pun prin chiar existenţa lor o problemă deloc trivială: ce înseamnă „localul“, în general, şi cum poate fi definit un „patrimoniu“ la acest nivel?, conform MŢR.
