Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Pe scurt

Pe scurt

Centenar pentru „Junimea literară“

La 1 ianuarie 1904, a apărut, la Cernăuţi, revista „Junimea literară“. Publicaţia a apărut lunar la Cernăuţi (ianuarie-septembrie 1904; ianuarie 1925 - decembrie 1939), apoi la Suceava (octombrie 1904-mai 1914). Editor şi redactor responsabil era Iancu I. Nistor. Din ianuarie 1925, revista a apărut cu subtitlul „Revistă de literatură, artă, ştiinţă“, modificat, în 1935, în „Revistă de literatură, critică şi artă“. În revistă au fost publicate versuri şi proză, articole şi studii de istorie literară, articole ştiinţifice, conferinţe, biografii, texte inedite, cronici, recenzii, dări de seamă, notiţe bibliografice. Revista a organizat şezători literare şi sărbătoriri (în 1910 - Ion Creangă, în 1911 - Nicolae Iorga), a întreprins cercetări literare, publicând scrieri ale lui D. Petrino, George Popovici, Mihai Teliman. Printre cei ce au colaborat la realizarea revistei s-au numărat Sextil Puşcariu, Nicolae Iorga, Emil Gîrleanu, Cincinat Pavelescu, Elena Farago, I. Al. Brătescu-Voineşti, Mihail Sadoveanu ş.a.

Carnaval medieval la Sighişoara în 2009

Primarul municipiului Sighişoara, Ioan Dorin Dăneşan, şi-a propus pentru anul 2009 ca Festivalul Sighişoara Medievală se fie transformat în Carnaval Medieval, conform Agerpres. Dorinţa edilului este ca, începând de anul viitor, festivalul să se deruleze pe parcursul unei săptămâni, pentru a se apropia de durata festivalurilor-surori din Europa, spre exemplu Veneţia sau Tabor (Cehia). Potrivit primarului Sighişoarei, ediţia din acest an a Festivalului Medieval (a XVI-a), care a avut loc în perioada 25-27 iulie, a avut ca punct de referinţă Masca şi s-a apropiat de un carnaval medieval. Festivalul Sighişoara Medievală este singura manifestare care adună, în localitatea mureşeană, peste 35.000 de turişti, pe parcursul a trei zile.

Muzeul Ţării Crişurilor se va muta la Garnizoană

Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Radu Ţârle, a anunţat că sediul Muzeului Ţării Crişurilor va fi în vechea clădire a Garnizoanei. Preşedintele Ţârle a spus că a sperat că va reuşi să construiască un sediu nou pentru muzeu, după toate normele cerute de Uniunea Europeană. În plus, Ministerul Culturii a fost sesizat de mai multe ONG-uri faţă de situaţia Muzeului Ţării Crişurilor, fiindcă depozitarea în spaţii improprii a exponatelor evacuate din Palatul Baroc ar putea determina degradarea lor. Mai mult, în 2010 va expira termenul de retragere pentru creditul de renovare pe care îl are aprobat Consiliul Judeţean. „Amenajarea fostei Garnizoane va costa cel puţin 15,8 milioane de euro, în timp ce construirea unei clădiri noi ar presupune un efort financiar mai mic, de maximum 11 milioane de euro. Sunt nevoit să renunţ la ideea construirii unei clădiri noi pentru muzeu şi să revenim la vechiul proiect“, a spus Ţârle.