Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Pe scurt

Pe scurt

Data: 15 Octombrie 2008

Romula, locuită după plecarea romanilor

Săpăturile arheologice făcute în acest an în situl arheologic Romula au arătat că există o continuitate a locuirii aşezării şi după plecarea romanilor. Directorul Muzeului Romanaţiului, George Mihai, a afirmat că săpăturile de la Romula s-ar putea încheia abia la sfârşitul lunii octombrie, în această etapă a cercetărilor descoperindu-se locuinţe din secolele IV şi V, post romanice. „Se vor face săpături încă două săptămâni anul acesta. Cercetările sunt coordonate de profesori universitari din Craiova şi Bucureşti. Au fost găsite locuinţe din secolele IV şi V, fapt care dovedeşte o continuitate a locuirii în Romula şi după părăsirea acesteia de către romani“, a precizat George Mihai, conform Agerpres. Romula a fost un oraş roman în Dacia (secolele II şi III), identificat pe teritoriul comunei Dobrosloveni (sat Reşca) din judeţul Olt. Oraşul a fost ridicat la rang de „municipium“ în timpul împăratului Adrian şi la rang de „colonia“ în timpul lui Septimiu Sever. Oraşul a fost locuit până în secolele IV-VI.

Cea mai mare statuie a lui Zeus descoperită în România

Echipa de arheologi, coordonată de profesorul Ioan Piso, a descoperit, în septembrie, o bucată din degetul mare al zeului Jupiter, împreună cu unghia, ale căror dimensiuni arată că statuia lui Jupiter tronând, descoperită fragmentar printre ruinele Capitoliului de la Sarmizegetusa, ar fi cea mai mare înălţată vreodată pe teritoriul României, conform Agerpres. Arheologii au stabilit că dimensiunile podiumului pe care se înălţa templul lui Jupiter de la Sarmizegetusa, cel mai important al provinciei Dacia, au fost de 20 x 30 m, având în front şase coloane corintice, înalte de circa 10 metri. „Jupiter era înfăţişat pe un tron. Avem de-a face cu o statuie de marmură, inspirată de celebra statuie lui Zeus din Olympia a sculptorului Phidias (...). Prin urmare, statuia lui Jupiter tronând (Iupiter tronans) din Sarmizegetusa, măsura 3,5-4 metri“, a explicat profesorul Ioan Piso, conform Agerpres.

Academia de Toamnă „Europa Artium“ la Cluj

Fotografi, jurnalişti şi critici de artă din străinătate şi ţară vor participa la cea de-a şaptea ediţie a Academiei de Toamnă „Europa Artium“, care va avea loc în perioada 15-18 octombrie, evenimentul fiind organizat de Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca. Preşedintele Universităţii de Artă şi Design Cluj-Napoca, Ioan Sbârciu, a declarat că Academia de toamnă „Europa Artium“ este o manifestare complexă, incluzând conferinţe, mese rotunde, workshop-uri, expoziţii, eveniment ce şi-a câştigat de-a lungul ediţiilor anterioare recunoaşterea naţională şi internaţională, conform Mediafax. Printre cei prezenţi se numără fotograful de talie mondială René Burri, Doctor Honoris Causa al UAD, alături de Julien Chapsal, reprezentant al Agenţiei Magnum Photos Paris, artistul austriac Hermann Nitsch, Gulyas Gabor, directorul celui mai important centru de artă contemporană din Europa de Est MODEM din Debrecen, curatorul german Werner Meyer, de la Kunsthalle Goeppingen etc., după cum a mai spus Sbârciu.