Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Pe scurt
Biserici maramureşene în circuit turistic cultural
Consiliul Judeţean Maramureş a încheiat un acord cu 14 primării pentru a introduce bisericile din localităţile respective într-un circuit turistic cultural. Şeful Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Maramureş, Ioan Marchiş, a spus că iniţiativa face parte din proiectul „Circuitul bisericilor din Transilvania de Nord“, cu scopul de a promova turismul de factură culturală, dar şi religioasă, conform Mediafax. Şase biserici din lemn care fac parte din acest circuit turistic au o vechime între 200 şi 300 de ani. Din circuit fac parte bisericile din Şişeşti, Săcălăşeni, Rozavlea, Remetea Chioarului, Poienile Izei, Ocna Şugatag, Deseşti, Ieud, Călineşti, Copalnic Mănăştiur, Budeşti, Bogdan Vodă, Botiza şi Bârsana. Turiştii vizitează în mod frecvent bisericile de lemn din Poienile Izei, Şişeşti şi Bârsana, renumite pentru picturile pe lemn şi pânză care ilustrează momente din viaţa satului maramureşean de acum 300 de ani şi rolul jucat de religie în viaţa cotidiană a comunităţii. „Rapsodia trişcaşilor“ pe Valea Ilvelor Sute de oameni au asistat, sâmbătă şi duminică, la Festivalul „Rapsodia trişcaşilor“ de pe Valea Ilvelor, judeţul Bistriţa-Năsăud, eveniment organizat, de patru decenii, în comuna Leşu Ilvei, unde activează una dintre cele mai vechi formaţii de trişcaşi din ţară, formaţie înfiinţată de Tudor Jarda, conform Mediafax. Ediţia din acest an a festivalului a reunit cântăreţi din fluier din Vâlcea, Mureş şi Bistriţa-Năsăud. Potrivit etnologilor Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, prima formaţie de trişcaşi era formată din opt instrumentişti ce cântau în aceeaşi tonalitate. Profesorul Tudor Jarda a decis însă trecerea la un ansamblu de instrumente populare, astfel trişcaşilor le-au fost adăugate: fluiere, fluiere de trestie, tulnic, cobză, buhai, tamburină, steag, solz de mesteacăn etc. Acestor instrumente li s-au adăugat, apoi, treptat, steagul cu clopoţei, două tamburine, ţitera şi încă o cobză, taragotul, cavalul, fluierele fără dop. Formaţiei instrumentale i s-a adăugat, din anul 1969, grupul de chiuitoare. Zilele culturii româneşti pe Ruhr Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu“ din Berlin organizează, în septembrie, o serie de evenimente menite să promoveze cultura română în Germania, între care şi Zilele culturii româneşti în bazinul Ruhrului, care vor avea loc în perioada 21-26 septembrie. Zilele culturii româneşti în bazinul Ruhrului se vor desfăşura la Bochum, Hattingen, în landul Renania de Nord-Westfalia, la iniţiativa asociaţiei culturale germano-române Danubium din Bochum. Pe 5 septembrie, la Berlin, are loc deschiderea galeriei Plan B, primul spaţiu expoziţional românesc ce va promova arta contemporană din România pe scena de artă berlineză. Tot în luna septembrie, pe 24, la sediul ICR Berlin va avea loc o conferinţă cu exemplificări muzicale inedite, organizată cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la naşterea compozitorului şi dirijorului Hermann Klee.
