Pe scurt

Colecţie de cărţi poştale donată Muzeului Brukenthal

Cea mai mare colecţie de cărţi poştale şi litografii dedicate Sibiului, numărând 2.458 de exponate, a fost donată Muzeului Naţional Brukenthal de fiul regretatului colecţionar Horia Tipuriţă. „Aceasta este cea mai mare colecţie din lume de cărţi poştale şi litografii despre Sibiu. Ne bucurăm că ne-a fost donată de fiul domnului Tipuriţă. Acestea sunt frânturi din istoria Sibiului şi pot fi păstrate în condiţii foarte bune la Brukenthal“, a spus directorul muzeului, Sabin Luca, conform Agerpres. El a precizat că din această colecţie se vor realiza mai multe expoziţii la Muzeul Naţional Brukenthal, imediat ce specialiştii îşi vor da acordul asupra exponatelor. În prezent, muzeul sibian deţine aproape 9.000 de cărţi poştale şi litogra-fii despre oraş. Colecţia Tipuriţă a fost evaluată la peste 10.000 de lei, conform actelor de donaţie încheiate la notar.

Muzeul Arborelui de Măsline

Organizaţia Culturală Elenă „Drumurile Arborelui de Măsline“ a organizat, în cadrul Anului European al Dialogului Intercultural şi cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Beijing, transmiterea mesajului de pace din Grecia în ţările din regiune. Itinerarul a 23 de motociclişti, a unei unităţi mobile cu „Muzeul Arborelui de Măsline“ şi a altor participanţi a avut ca punct de pornire pe 14 iunie oraşul Kalamata din sudul Greciei şi, trecând prin Turcia, Georgia, Azerbaijan, Turkmenistan, Kazakstan, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, ajunge la Bucureşti astăzi. Manifestarea are loc sub egida UNESCO, Consiliului Europei, Consiliului Internaţional al Uleiului de Măsline, Muzeului Civilizaţiilor Europene şi Mediteraneene, Ministerului de Externe şi Ministerului Culturii din Grecia. Bucureştenii vor putea vizita muzeul mobil al Arborelui de Măslinemâine.

Tabără de sculptură, la Muzeul Etnografic Covasna

Muzeul etnografic în aer liber de la Cernat, judeţul Covasna, găzduieşte o tabără de sculptură în lemn, la care participă tineri din ţară şi străinătate interesaţi să deprindă acest meşteşug. Directorul muzeului, Haszmann Peter Pal, a spus că aceştia îşi vor face ucenicia pe o poartă secuiască pe care vor trebui să o împodobească cu motive populare, sub îndrumarea unor meşteri populari. La muzeul de la Cernat există numeroase porţi secuieşti foarte vechi şi valoroase adunate din întregul judeţ, iar cea mai veche, realizată de un meşter popular din localitatea Zăbala, datează din anul 1761. Cea mai mare poartă a fost ridicată în urmă cu cinci ani în comuna Turia şi reprezintă un record mondial, având o lăţime de 15,6 metri şi 9,41 metri înălţime. Muzeul etnografic din Cernat se întinde pe o suprafaţă de aproape trei hectare şi reuneşte câteva mii de obiecte vechi adunate din gospodăriile localnicilor

de-a lungul mai multor decenii.