Pe scurt

Tabără Etnografică, la Cluj, pentru copii din toată lumea

Numărul copiilor care participă la Tabăra Etnografică de Vară organizată de Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca creşte de la an la an, conform Rompres. Directorul muzeului, Simona Munteanu, a spus că în ateliere au sosit, peste 50 de copii, iar pentru săptămânile următoare organizatorii aşteaptă o dublare a participanţilor. Programul antrenant se desfăşoară în Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia“, unde copiii deprind vechi meşteşuguri în ateliere de olărit, de pictură pe sticlă, de ţesut, de broderie şi de confecţionat podoabe din mărgele. Doi copiii din Statele Unite ale Americii, care nu vorbeau aproape deloc limba română, au ţesut la război drapelul SUA şi drapelul României, lucrarea fiind admirată de profesorii americani ai micilor artizani. Muzeul a fost contactat telefonic de colegiul din SUA, unde învăţau cei doi copii, şi a fost felicitat pentru iniţiativa de a revigora meşteşuguri tradiţionale. Mulţi copii din Israel, Germania şi Franţa, care vin în vacanţă la Cluj-Napoca, îşi rezervă din timp locuri pentru Tabăra Etnografică de Vară. Muzeul Etnografic al Transilvaniei este printre primele instituţii din România care organizează astfel de acţiuni pentru copii. În Parcul Etnografic ââRomulus Vuiaââ - secţia în aer liber a Muzeului de Etnografie, se află 13 gospodării cu 90 de construcţii caracteristice diferitelor zone transilvănene, 34 de instalaţii tehnice ţărăneşti, cinci case-atelier şi trei biserici de lemn.

Perioada paşoptistă, evocată într-o expoziţie şi la Academie

Revoluţia de la 1848 este reliefată în cadrul expoziţiei de documente şi obiecte ale personalităţilor marcante de la acea vreme, care a fost vernisată ieri la Muzeul Municipiului Bucureşti. „Expoziţia vă introduce în atmosfera de epocă prin obiectele prezentate, prin acele localizări şi prin imaginile personalităţilor care au avut o contribuţie la opera de la 1848“, a spus profesorul Virgil Teodorescu, evocând şirul evenimentelor de la acea dată, care au culminat pe 9 iunie 1948, cu elaborarea Proclamaţiei de la Islaz. Vizitatorii vor putea admira obiecte care au aparţinut lui Mihail Kogălniceanu, C. A. Rosetti, familiea Ghica, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza, etc. precum şi documente printre care Proclamaţia şi Programul revoluţionar de la Izlaz, Proclamaţia Guvernului Provizoriu, etc. Revoluţia română de la 1848 a fost parte a revoluţiei europene din acelaşi an şi expresie a procesului de afirmare a naţiunii române şi a conştiinţei naţionale. Academicianul Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române, a afirmat, ieri, în cadrul unei sesiuni ştiinţifice dedicate împlinirii a 160 de ani de la Revoluţia de la 1848, desfăşurată în aula Academiei Române, că evenimentul îşi păstrează, peste timp, importanţa ca „piatră de hotar în evoluţia românilor“.