Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Pe scurt
Peste 30 de muzee din România expun în Elveţia
Muzeul Naţional de Istorie a României, în colaborare cu alte 30 de muzee, universităţi şi institute de cercetare din ţară vernisează pe 2 iunie expoziţia „Meister der Steinzeitkunst - Frühe Kulturen aus Rumänien“ la Historisches Museum Olten - Elveţia. Va fi prima expoziţie deschisă în străinătate dedicată întregii epoci neolitice pe teritoriul ţării noastre. Rezultatele cercetărilor a câtorva generaţii de arheologi timp de mai bine de un secol, vor fi astfel reunite cu scopul evidenţierii veritabilelor capodopere ale artei preistorice din epoca pietrei. Prin intermediul celor 1.112 piese de metal, lut, os, corn şi piatră vizitatorii vor putea redescoperi un capitol al istoriei trecute, de acum mai bine de şase milenii, a spaţiului nord-dunărean care, în cea mai mare parte, au rămas necunoscute publicului din centrul şi vestul Europei. Literatura din comunism, uitată Literatura scrisă în perioada comunismului a fost uitată, a spus profesorul de literatură veche Eugen Negrici, care a participat la conferinţă cu tema „Cum citim literatura scrisă în comunism?“, de la Teatru Naţional din Bucureşti. „Literatura sub comunism are o autonomie, un caracter special, are o dezvoltare internă cu legi particulare şi cu evoluţii specifice. Ea este marcată de factorul politic trebuie luată şi tratată ca atare într-o istorie literară“, a afirmat Negrici. Scriitorul a subliniat că acestă literatură oferă un peisaj bizar, dar interesant în acelaşi timp, declarându-se nemulţumit că literatura comunistă a fost uitată. El a adăugat că literatura din perioada comunistă a fost un subiect dezbătut cu patimă imediat după revoluţie, dar care, în prezent, nu mai trezeşte decât un interes în ariile universitare, „un vag interes şi acolo“. Muzica de pe Tisa, la Institutul Cultural Român Mâine, 28 mai, de la ora 18:00, ucrainenii de pe Tisa, din nordul Maramureşului, îşi vor prezenta tradiţiile muzicale în cadrul programului „Ultimii rapsozi“ de la Institutul Cultural Român. Ana Matus, Ileana Malearciuc, Ana Holovcici, Hafia Cobel, Ileana Bilan, Ana Popovici, Ioan Ostaş din satul Crăciuneşti şi Mihai Bobriuc, Nicolae Grijiac şi Ivan Lăzărciuc din Lunca la Tisa vor interpreta cântece de dragoste, de cătănie, de nuntă, unele satirice, altele încărcate de dramatism. Satele Crăciuneşti şi Lunca la Tisa, situate în nordul Maramureşului, la frontiera cu Ucraina, fac parte din comuna Bocicoiu Mare, atestată documentar în 1442. Până după cel de-al II-lea Război Mondial, comuna se întindea pe ambele maluri ale râului, iar Lunca la Tisa era sat ucrainean. După restabilirea graniţei, Lunca la Tisa a trecut pe teritoriul României, schimbându-şi denumirea din Luh în Lunca, iar satul Crăciuneşti a fost împărţit între cele două ţări.
