Pe scurt

„Casa Fefeleaga“, inaugurată în satul Bucium, din Apuseni

O casă memorială dedicată eroinei nuvelei „Fefeleaga“ a fost inaugurată, la o sută de ani de la apariţia cărţii, în satul Bucium, din Munţii Apuseni, localitate în care scriitorul Ion Agârbiceanu a fost preot. Expoziţia memorială „Casa Fefeleaga“ este amplasată pe terenul ce a aparţinut eroinei din nuvela lui Ion Agârbiceanu şi reproduce întocmai modelul unei case tradiţionale din perioada începutului de secol XX. Agârbiceanu s-a inspirat din viaţa unei femei din Bucium, Danciu Sofia, care a trăit între 1869 şi 1951. Expoziţia muzeală este alcătuită dintr-o casă cu pridvor, o cameră şi o cămară, precum şi un cuptor de pâine aflat în vecinătatea casei. Întreg ansamblul a fost proiectat de specialiştii CJ Alba şi a fost construit după o documentare minuţioasă realizată de Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, astfel încât să reconstituie întocmai o casă aşa cum avea şi Fefeleaga.

Basme populare, pe scena teatrui ACT

Regizorul Alexandru Dabija va monta o serie de piese inspirate din basmele populare româneşti, în stagiunea viitoare a Teatrului ACT, care împlineşte, în toamnă, zece ani, programul urmând să găzduiască şi concerte ce vor introduce publicul în istoria jazzului. Alexandru Dabija a spus că ideea de a crea spectacole inspirate din folclorul popular este un vis pe care l-a avut de ani de zile: „Vrem să demonstrăm că povestea cu limba română nu este pierdută, iar încercările timide de a lucra în acest domeniu sunt bine-venite“. În aceste spectacole, înscrise într-o serie intitulată „Călătorii în fabulos“, va fi combinată relatarea tradiţională - făcută de clasicul povestitor -, cu apariţia surprinzătoare a unor personaje de poveste. Unele dintre idei vor fi ilustrate cu imagini filmate sau măşti populare. În 2007, ACT a iniţiat programul „Teatrul face pACT cu gashka ta de liceu“, care are ca obiectiv familiarizarea elevilor de liceu cu manifestările artistice şi, astfel, invită tinerii la teatru.

Tradiţii pe cale de dispariţie, în Olt

Muzeografii şi etnografii din Olt au atras atenţia asupra faptului că, tradiţii specifice judeţului Olt, precum sculptarea şi pictarea crucilor din lemn şi realizarea unor icoane de vatră din lemn, sunt pe cale de dispariţie. Muzeograful Elena Deleanu a arătat că apariţia kitschurilor şi a obiectelor de cult ieftine şi fără valoare artistică a fost principala cauză care a dus la trecerea în uitare a unor obiceiuri de sute de ani, precum cel al realizării icoanelor de vatră din lemn, specifice satului Pietriş, din judeţul Olt, unde se afla un centru al meşteşugurilor tradiţionale. „Acum se mai păstrează mai puţin de 30 de icoane de vatră din lemn în toată ţara, iar asemenea icoane noi se mai fac destul de rar“, a arătat Elena Deleanu. Un alt meşteşug vechi a fost cel al sculptării şi pictării crucilor. Asemenea cruci mai există în patrimoniul Muzeului Judeţean Olt, dar şi în cimitirul din Pietriş, însă, cele de acolo sunt deteriorate de vreme, a mai spus muzeografa Elena Deleanu, din cadrul Muzeului Judeţean Olt.