În urmă cu 16 ani, proaspăt absolventă de Teatru, după ce a jucat un an la „Nottara” și a virat spre jurnalism pentru puțină vreme, s-a întors în Mândra, lângă Făgăraș, preocupată de memoria
19 Mai, 2024
Pictură din secolul al XVII-lea, descoperită la biserica Mănăstirii Cerneţi
Lucrările de prospectare a stratului de frescă din interiorul bisericii fortificate „Sfânta Treime“ a Mănăstirii Cerneţi, situată la trei kilometri de municipiul Drobeta-Turnu Severin, au contrazis toate informaţiile cunoscute până acum, referitoare la decoraţiunile zidurilor, conform Agerpres. Potrivit unor studii efectuate după 1970, când acest monument istoric a fost preluat de Muzeul Regiunii „Porţile de Fier“ din Drobeta-Turnu Severin, pictura data din anul 1866. Pictorul restaurator Ioan Chiriac a spus că în timpul efectuării cercetărilor necesare conservării şi restaurării respectivei picturi a avut surpriza să identifice sub aceasta alte două straturi, conform Agerpres.
„Analizându-le cu atenţie, în baza unor însemnări, am ajuns la concluzia că unul a fost aplicat în anul 1823, iar ultimul în 1672, adică acum 337 ani“, a precizat Chiriac. Descoperirea are o importanţă deosebită pentru istoria locurilor din sudul României, unde doar în câteva zone din Vâlcea se mai păstrează o astfel de frescă veche cu elemente bizantine, deformate de factura rustică a meşterului zugrav. Scenele inspirate din Sfânta Scriptură, cu chipurile de sfinţi trasate cu negru, iar faldurile reprezentate grafic prin simple linii, aplicate pe pete de culoare, fac trimitere directă spre atelierele de zugravi din Râmnicu Vâlcea. De fapt, motivele decorative sunt aproape identice cu cele ale mănăstirilor Tismana şi Cozia. „Lucrările de restaurare a picturilor trebuie executate în asemenea manieră încât să protejăm fresca cea mai valoroasă. Am propus ca stratul din 1866, printr-o tehnică specială, să fie extras, pus pe un suport nou şi expus într-un muzeu“, a afirmat Chiriac. Mănăstirea Cerneţi a fost construită în anul 1662 de Grigore Ghica voievod. În perioada 1784-1794, a suferit unele transformări. A fost aşezământ episcopal, atestat documentar drept aşezare monahală de călugări, iar ca ultim monah vieţuitor este pomenit protosinghelul Ghenadie, plecat la Domnul în anul 1837. Între anii 2002-2006, aici s-au efectuat lucrări de refacere a zidurilor şi a acoperişului. În data de 5 iulie 2005, Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Olteniei a aprobat reînfiinţarea acestui lăcaş de cult, care funcţionează în cadrul Protoieriei Drobeta-Turnu Severin - Sud, conform Agerpres.
