Pictură murală de la Biserica episcopală din Curtea de Argeş restaurată de MNIR

Două capodopere ale patrimoniului istoric şi artistic al secolului al XVI-lea din Ţara Românească au fost restaurate la Muzeul Naţional de Istorie al României (MNIR), conform Ministerului Culturii şi Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN). Meritul MNIR este cu atât mai mare cu cât pentru realizarea acestui proiect s-a făcut un efort financiar (muzeul neavând restaurator de frescă) apelând, în vederea restaurării, la serviciile unui specialist în restaurare frescă, arată Ministerul Culturii.

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a reuşit, în perioada 1 ianuarie-9 decembrie, să restaureze două fragmente originale de pictură murală extrase de la Biserica episcopală din Curtea de Argeş. MNIR a dorit foarte mult realizarea acestui proiect, datorită, în primul rând, importanţei acestor obiecte de patrimoniu, ele fiind considerate capodopere ale patrimoniului istoric şi artistic al secolului al XVI-lea din Ţara Românească, în al doilea rând a stării precare de conservare a frescelor, şi nu în ultimul rând a frumuseţii lor, conform Ministerului Culturii şi Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN).

Frumuseţea lor nu trebuie nici trecută cu vederea, nici ignorată. Ea trebuie admirată şi preţuită de un public cât mai larg, este de părere MCCPN.

Meritul MNIR este cu atât mai mare cu cât pentru realizarea acestui proiect s-a făcut un efort financiar (muzeul neavând restaurator de frescă) apelând, în vederea restaurării, la serviciile unui specialist în restaurare frescă. Acest proiect de restaurare-conservare a fost susţinut financiar prin programul Patrimoniul în pericol 2008 de către Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. Restaurarea frescelor s-a făcut într-un spaţiu special amenajat în cadrul MNIR. MCCPN a anunţat că frescele vor fi expuse în cadrul unei expoziţii.

Lucrările de conservare-restaurare la fragmentele de pictură murală extrase au fost realizate de „CORES 3-ART“ srl, din Bucureşti, lucrări coordonate de restaurator de specialitate Romeo Gheorghiţă.

Un fragment de frescă reprezintă un tablou votiv cu Neagoe Basarab, Doamna Despina şi cei şase copii, fresca datând din secolul al XVI-lea. Înaintea restaurării, lucrarea prezenta crăpături până la grund, fisuri, desprinderi ale stratului pictural şi zone dislocate, datorate extragerilor de la Biserica episcopală Curtea de Argeş, care s-au amplificat în timp datorită condiţiilor de microclimat variabile şi a şocurilor mecanice datorate manevrării lor, conform MNIR. Stratul de culoare era pulverulent pe alocuri, prezenta exfolieri, fiind sensibil la acţiunea mecanică şi la umiditate. Vopselele pe bază de ulei de culoare ocru brun au fost accidental aplicate pe marginile fragmentului, lângă rama de lemn. Întreaga suprafaţă era acoperită de depuneri aderente şi semiaderente de praf şi pulberi diferite. Analizele microbiologice au indicat la nivelul suprafeţelor o încărcătură biologică superficială. Suportul din lemn este incompatibil din punct de vedere al conservării şi impropriu unei etalări ştiinţifice. Lucrarea prezintă intervenţii „a secco“ (repictări).

Al doilea fragment de frescă restaurat este tabloul votiv al domnitorului Radu de la Afumaţi, frescă din secolul al XVI-lea. Lucrarea a prezentat fisuri, desprinderi şi exfolieri ale stratului pictural, depuneri aderente şi semiaderente de praf şi pulberi de natură diferită. În treimea inferioară a lucrării exista o intervenţie necorespunzătoare de restaurare, realizată prin chituirea unei zone dislocate de 30 cm pătraţi (mortare incompatibile). Existau numeroase lacune în stratul suport şi de culoare. Lucrarea prezintă intervenţii „a secco“ (repictări).