Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Piesă de aur de excepţie expusă la Muzeul din Alexandria

Piesă de aur de excepţie expusă la Muzeul din Alexandria

Data: 02 Septembrie 2008

„Exponatul lunii septembrie“ la Muzeul judeţean din municipiul Alexandria este „Pandantivul de la Vităneşti“, o piesă excepţională din aur în greutate de 1,40 grame, descoperită în cadrul celei de-a XV-a campanii arheologice desfăşurată recent la aşezarea de tip Gumelniţa din această zonă a Teleormanului.

Purtătorul de cuvânt al muzeului, Corina Iordan, a spus că descoperirea de la Vităneşti este una „senzaţională“, datorită rarităţii şi vechimii de aproximativ şase mii de ani. Obiectul, confecţionat dintr-o foiţă de aur prin lovire repetată, reprezintă un idol antropomorf, extrem de schematizat, conform Agerpres.

În aşezarea de la Vităneşti au fost descoperite de-a lungul anilor, prin cercetări arheologice, numeroase statuete antropomorfe şi zoomorfe din lut, os şi piatră, toate ilustrând aspecte dintre cele mai interesante ale vieţii spirituale în civilizaţia Gumelniţa, a spus Corina Iordan.

Piese de aur, cu certe valenţe artistice, au mai fost descoperite în alte aşezări gumelniţene din sudul României, la Sultana, Vidra şi Vlădeasca, dar şi în arii culturale diferite, cum este Cucuteni. Corina Iordan a afirmat că descoperirile de acest fel atestă faptul că metalul preţios era prelucrat din timpuri străvechi, fiind legat, alături de cupru, de începuturile metalurgiei, ca îndeletnicire meşteşugărească în cadrul unui nou mod de viaţă.