Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Piesă de aur de excepţie expusă la Muzeul din Alexandria
„Exponatul lunii septembrie“ la Muzeul judeţean din municipiul Alexandria este „Pandantivul de la Vităneşti“, o piesă excepţională din aur în greutate de 1,40 grame, descoperită în cadrul celei de-a XV-a campanii arheologice desfăşurată recent la aşezarea de tip Gumelniţa din această zonă a Teleormanului.
Purtătorul de cuvânt al muzeului, Corina Iordan, a spus că descoperirea de la Vităneşti este una „senzaţională“, datorită rarităţii şi vechimii de aproximativ şase mii de ani. Obiectul, confecţionat dintr-o foiţă de aur prin lovire repetată, reprezintă un idol antropomorf, extrem de schematizat, conform Agerpres. În aşezarea de la Vităneşti au fost descoperite de-a lungul anilor, prin cercetări arheologice, numeroase statuete antropomorfe şi zoomorfe din lut, os şi piatră, toate ilustrând aspecte dintre cele mai interesante ale vieţii spirituale în civilizaţia Gumelniţa, a spus Corina Iordan. Piese de aur, cu certe valenţe artistice, au mai fost descoperite în alte aşezări gumelniţene din sudul României, la Sultana, Vidra şi Vlădeasca, dar şi în arii culturale diferite, cum este Cucuteni. Corina Iordan a afirmat că descoperirile de acest fel atestă faptul că metalul preţios era prelucrat din timpuri străvechi, fiind legat, alături de cupru, de începuturile metalurgiei, ca îndeletnicire meşteşugărească în cadrul unui nou mod de viaţă.
