Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Poarta a III-a a cetăţii din Alba Iulia a fost redată circuitului public
Cea mai impunătoare din cele şase porţi ale Cetăţii Vauban din Alba Iulia, Poarta a III-a, a fost redată circuitului turistic, după mai bine de un deceniu de la demararea lucrărilor de restaurare şi care au costat peste 3,3 milioane de lei.
După ce timp de peste zece ani, Poarta a III-a, unde se află şi celula lui Horea, a fost ascunsă privirilor, aceasta a fost dezvelită, marţi, în prezenţa restauratorilor, autorităţilor judeţene şi a ministrului Culturii şi Cultelor (MCC), Adrian Iorgulescu. În primăvara acestui an, a fost finalizată restaurarea părţii superioare a Porţii, mai exact a statuii ce îl reprezintă pe împăratul habsburgic Carol al VI-lea, conform Agerpres. Lucrările de restaurare a Porţii a III-a au început în 1998, în timpul ministeriatului lui Ion Caramitru. Între 2000 şi 2004, fondurile alocate de ministerul Culturii au fost mai mult decât minime. Actualul guvern a reluat alocarea de fonduri, bani acordaţi de la bugetul ministerului de resort. Proiectul de restaurare a Porţii a III-a este semnat de arhitect Gheorghe Lăncrănjan, lucrările fiind deosebit de laborioase. Au fost necesare intervenţii majore pentru hidroizolarea porţii, pentru refacerea statuilor şi a basoreliefurilor şi pentru curăţarea celorlalte componente artistice. Pentru ca restaurarea să fie completă, va fi refăcut şi podul mobil de lemn, replică a celui existent în epoca medievală, şi care va fi finalizat până la mijlocul lunii decembrie. Ultima referire documentară la vechiul pod mobil datează din 1849, din timpul asedierii cetăţii Alba Iulia în perioada revoluţiei. Nu se ştie în ce condiţii a dispărut podul mobil, iar şanţul a fost umplut cu pământ. Pentru a putea reconstrui podul, arhitecţii din Alba Iulia au studiat planurile cetăţii, aflate într-o arhivă din Viena, precum şi relatările despre cum anume se circula pe pod în timp de pace sau de război. Şi Poarta a II-a a cetăţii medievale din Alba Iulia, distrusă în perioada interbelică şi din care se mai păstrează doar parte din stâlpii laterali şi câteva balamale, va fi reconstituită, precum şi porţile V şi VI. Cetatea din Alba Iulia a fost ridicată între anii 1714-1738, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, are şapte bastioane. Din cele şase porţi, se mai păstrează în forma iniţială doar porţile I, III şi IV, iar din poarta a II-a s-au conservat doar stâlpii laterali, conform Agerpres.
