Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Politeţea, „arma“ lui Alexandru Paleologu
Scriitorul şi omul politic Alexandru Paleologu, care ar fi împlinit, pe 14 martie, 90 de ani, a fost omagiat, sâmbătă, la Ceainăria Cărtureşti din Bucureşti, în prezenţa fiului său, ministrul Culturii, Theodor Paleologu, dar şi a unor personalităţi marcante din lume culturală, care l-au cunoscut şi i-au fost alături regretatului om de cultură, printre aceştia aflându-se istoricul Neagu Djuvara sau scriitorii Mihai Şora şi Barbu Cioculescu, conform Agerpres. Theodor Paleologu a precizat că a ales să plaseze acest eveniment sub semnul cărţii tatălui său, „Politeţea ca armă“, pentru că politeţea poate părea, astăzi, ceva bizar, deşi, în fond, ea este o forţă.
„Sunt destul de intimidat să vorbesc despre acest subiect, deoarece Conuâ Alecu (n.r. - Alexandru Paleologu) a scris o carte“, a mărturisit Neagu Djuvara, explicând faptul că „politeţe“ este un cuvânt importat din Franţa, echivalentul vechi românesc, cel mai apropiat de sensul acestuia, este „omenie“, diferenţa dintre ele fiind aceea că în primul termen intră şi un iz aristocratic. „Conuâ Alecu era un om realmente politicos prin educaţie“, a spus istoricul. „Politeţea asta artificială care s-a născut acum nu e una care vine de la inimă. Conuâ Alecu era extraordinar de politicos, nu numai pentru că avea o educaţie aleasă, dar era şi un om foarte bun“, a mai spus Djuvara. Mihai Şora a spus că Alexandru Paleologu a dovedit faptul că, într-o societate „demenţializată“, încă mai pot fi valabile criteriile bunului simţ. „Ceea ce m-a frapat cel mai mult la Alecu era firescul politeţii, acea civilitate care era înnăscută, ci nu învăţată din cărţi. M-au impresionat acurateţea şi civilitatea scrisului lui, într-o vreme în care scrisul era îmbâcsit“, a spus scriitorul. „Politeţea lui Alecu a fost una cu zimţi. (...) Alecu nu a fost «ultimul boier», cum se spune, a fost un aristocrat de fapt, dar şi un aristocrat al spiritului“, a spus Barbu Cioculescu. În anii â50, Alexandru Paleologu a fost arestat şi condamnat la muncă silnică în urma faimosului proces al intelectualilor, lotul Noica-Pillat. Ultimul arestat din lot a fost Nicolae Steinhardt, în ianuarie 1960. Au fost arestaţi, anchetaţi şi condamnaţi 23 de intelectuali de prestigiu. A fost eliberat prin decret de graţiere în 1964. Scriitorul şi omul politic Alexandru Paleologu a murit la 2 septembrie 2005, la 86 ani, după o grea suferinţă.
