Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Ponderea ştirilor de interes public în jurnalele tv este în creştere

Ponderea ştirilor de interes public în jurnalele tv este în creştere

Data: 01 Octombrie 2008

▲ Agenţia de Monitorizare a Presei a dat publicităţii, luni, cea de a doua parte a cercetării „Un om a muşcat o ştire“ care arată ponderea ştirilor de interes public şi a celor cu conţinut senzaţional la posturile de televiziune, în prima şi a treia săptămână a lunilor martie, aprilie, mai, ale acestui an ▲

Potrivit analizei, ponderea ştirilor de interes public a ocupat 84,99% la postul Realitatea TV, 86,92% la TVR 1, 86,79% la Antena 3, 71,32% la Prima TV, 70,60% la Pro TV şi 66,29% la Antena 1.

Cercetarea a cuprins datele obţinute în urma monitorizării a 252 de ediţii ale principalelor emisiuni de ştiri, totalizând 5.670 de ştiri, difuzate de posturile generaliste - Pro TV, Antena 1, TVR 1 şi Prima TV, respectiv de posturile de nişă Realitatea TV şi Antena 3.

Cercetarea arată că ponderea conţinutului senzaţional în emisiunile de ştiri este de 26% - Pro TV, 20% - Prima TV, 19% - Antena 1, 6% - TVR 1, 5% - Realitatea Tv şi 3% - Antena 3.

Au fost monitorizate jurnalele din prime-time din luna martie până în mai, după cum au precizat coordonatorii proiectului, potrivit cărora, aria tematică a fost diversificată, având o delimitare clară între televiziunile generaliste şi cele specializate.

Ionuţ Codreanu, coordonatorul proiectului, a menţionat că se constată o scădere a senzaţionalului în ştiri, comparativ cu anul trecut.

Potrivit realizatorilor acestui proiect, în cele trei luni analizate, principalele subiecte care au atras atenţia au fost Summitul NATO, care a reuşit să ocupe primul loc la toate televiziunile, informaţiile externe, într-o cantitate considerabilă, dar şi alegerile locale, care au avut o mediatizare consistentă.

Codreanu a arătat că cei care au realizat acest studiu au încercat să vadă câte ştiri de interes public sunt tratate senzaţionalist şi au constat că, în cazul celor mai multe televiziuni, au fost abordate senzaţionalist ştirile de interes public.

Conform cercetării, la Antena 1 se observă că cel mai abuzat indicator a fost cel al prezumţiei de nevinovăţie. În ceea ce priveşte respectarea dreptului la imagine a persoanelor aflate în dificultate, Antena 1 „şi-a respectat mandatul“ în toate cele 26 de ştiri unde trebuia respectat acest principiu.

În cazul Antenei 3, indicatorii sunt diferiţi - prezumţia de nevinovăţie a fost încălcată în doar cinci ştiri din 33, iar în ceea ce priveşte respectarea dreptului la imagine au fost constatate două cazuri de încălcare şi două de respectare a principiului. În cazul Pro TV, au fost constatate 19 ştiri în care a fost încălcată prezumţia de nevinovăţie.

Mai multe ştiri economice

De asemenea, conform studiului, s-a observat o creştere a numărului de ştiri economice. „Anul acesta, pe piaţa bancară, în perioada monitorizată, s-au petrecut acţiuni care au fost tratate în detaliu de cele mai multe posturi“, au spus realizatorii studiului, care au adăugat că, în cazul ştirilor legate de viaţa politică internă, s-a constatat o scădere a numărului de ştiri politice pentru că exista un cadru restrictiv.

Ionuţ Codreanu a precizat că cercetarea nu reprezintă un clasament. „Nu există televiziuni bune sau mai puţin bune. Putem să comparăm televiziunile cu ele însele. Nu punem etichete sau să emitem cărţi de valoare. Sunt nişte cifre care pot fi îmbunătăţite“, după cum au arătat realizatorii cercetării.