În urmă cu 35 de ani, pe 22 decembrie 1989, era înlăturată ultima dictatură est-europeană de sorginte comunistă - cea din România. A fost un moment de mare tensiune socială, dar și un timp marcat de
Poziție critică a Consiliului Elevilor față de două măsuri guvernamentale
Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) a transmis scrisori deschise grupurilor politice din Parlamentul European pentru a se alătura demersului de respingere a OUG 51/2019 de către parlamentarii din România, prin care este eliminat transportul de persoane din sfera serviciilor publice. În altă ordine de idei, CNE respinge ferm încadrarea agresiunii sexuale şi fizice în sfera comportamentului de bullying profesor-elev.
CNE a anunţat, zilele acestea, că a sesizat OBESSU - The Organising Bureau of European School Students’ Unions, structura de reprezentare a elevilor la nivel european, cu privire la problematica transportului pentru elevi în România. „Reprezentanţii elevilor la nivel european şi-au arătat interesul pentru acest demers şi susţin public respingerea parlamentară a OUG 51/2019. (...) Vom pune presiune publică pe toţi parlamentarii pentru ca aceştia să respingă proiectul legislativ care va anula orice posibilitate ca elevii să ajungă la şcoală, va face imposibilă şcolarizarea tuturor categoriilor de elevi din România şi va condiţiona acest proces de situaţia lor socio-economică - ne punem încrederea în forul legislativ al ţării pentru a alege în favoarea cetăţenilor“, se arată într-un comunicat al CNE.
În altă ordine de idei, CNE respinge decizia de încadrare a agresiunii sexuale şi fizice în sfera comportamentului de bullying profesor-elev, deoarece are ca efect „diminuarea“ gravităţii acestor fapte în viziunea opiniei publice: „Consiliul Naţional al Elevilor condamnă, cu fermitate, procesul de elaborare a normelor metodologice pentru aplicarea Legii anti-bullying (Legea 221/2019, pentru modificarea Legii 1/2011). În scopul elaborării acestor norme, a fost creat un grup de lucru la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în cadrul căruia nu a fost invitat nici un reprezentant al CNE. (...) În primul rând, condamnăm cu fermitate decizia de a încadra agresiunea sexuală şi agresiunea fizică în sfera comportamentului de bullying profesor-elev, întrucât aceste tipuri de comportament sunt reglementate şi pedepsite conform prevederilor Codului penal. Astfel, încadrarea acestor agresiuni în sfera bullying-ului are drept consecinţă diminuarea gravităţii acestor fapte în viziunea opiniei publice“, se arată într-un alt comunicat.
În opinia CNE, este „nepotrivită“ abordarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, care „a atribuit“ Consiliului Naţional al Elevilor un set de atribuţii fără o consultare prealabilă: „Nu doar că este regretabil, ci constituie un real pericol să considerăm că agresiunile sexuale reprezintă o formă de bullying. Suntem în 2020 şi în loc să facem paşi spre o mai bună conştientizare a fenomenelor de violenţă (mai ales violenţă fizică şi agresiune sexuală, care nu pot fi trecute cu vederea şi intră sub incidenţa penalului), ne grăbim să etichetăm bullying orice comportament tendenţios, fără a ne gândi la repercusiuni“, a declarat Antonia-Laura Pup, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, citată în comunicatul respectiv.