Prevenirea abandonului şcolar, o prioritate

În ultimii zece ani, rata abandonului şcolar a crescut semnificativ la toate nivelurile de învăţământ, cu o uşoară redresare (0,1%) în anul şcolar 2008-2009. Criza în care a fost aruncată ţara noastră, necesitatea susţinerii financiare, deloc de neglijat în aceste condiţii, din partea părinţilor copiilor care urmează o formă de învăţământ de stat, subfinanţarea sistemului de învăţământ nu vor duce decât la creşterea ratei abandonului şi la neîndeplinirea obiectivelor europene în materie de educaţie.

O cercetare a organizaţiei "Salvaţi Copiii", efectuată în perioada martie-iunie 2010, a scos în evidenţă că susţinerea unui copil în învăţământul de stat costă în mediul urban 1.572 de lei, iar în mediul rural 1.372 de lei. În acest coş de "subzistenţă" sunt incluse sumele necesare pentru rechizite, uniformă şi echipamentul pentru sport, paza şcolii, meditaţii, fondul clasei, precum şi serbările organizate cu diferite ocazii.

"Garantarea accesului gratuit şi nediscriminatoriu la educaţie al tuturor copiilor este un imperativ pentru care trebuie să ne mobilizăm cu toţii - societatea civilă, autorităţile decizionale, părinţii, cadrele didactice -, pentru că de şcoală depinde şansa la viitor a acestor copii. Faptul că şcoala costă bani, de la rechizite, manuale, ţinută obligatorie până la transport şi taxe de înscriere la concursuri şcolare, îi descurajează pe părinţii din mediile defavorizate, care aleg, astfel, să nu îşi mai trimită copiii la şcoală", avertizează Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al organizaţiei "Salvaţi Copiii România".

Abandonul şcolar, în creştere în ultimii zece ani

Astfel, ca o consecinţă a acestei realităţi, abandonul şcolar va creşte mai ales în această perioadă de dificultate economică pentru majoritatea părinţilor cu copii în sistemul educaţional românesc.

După cum constată Raportul asupra stării sistemului de învăţământ - 2008, elaborat anul trecut de Ministerul Educaţiei, în perioada 2001-2007, rata abandonului şcolar (calculat pe baza metodei "intrare-ieşire"), atât pe ansamblul învăţământului primar şi gimnazial, cât şi la nivelul fiecăruia dintre cele două cicluri, a înregistrat un trend continuu ascendent. Ca urmare, în această perioadă, valoarea indicatorului a crescut cu peste 50% atât în clasele I-VIII (de la 1,2% în anul şcolar 2001/2002 la 2,0% în 2007/2008), cât şi în ciclul primar (de la 1% la 1,7%) şi gimnazial (de la 1,4% la 2,3%). O uşoară redresare s-a constatat în anul şcolar 2007/2008 - pe ansamblul învăţământului primar şi gimnazial, rata abandonului fiind, pe total populaţie şcolară, de 1,9%, faţă de 2,0% în anul anterior. Semnalele pozitive sunt atenuate însă de valoarea indicatorului corespunzătoare mediului rural, aceasta crescând de la 1,8% la 2,2%, potrivit datelor Ministerului Educaţiei.

Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului atrăgea atenţia, în anul 2009, că educaţia gratuită din România ascunde o serie de costuri indirecte suportate de părinţi şi cerea Guvernului să adopte măsuri pentru ca învăţământul obligatoriu să fie cu adevărat gratuit pentru toţi copiii, prin eliminarea "costurilor ascunse". Peste 43% din părinţii care au participat la cercetarea efectuată de "Salvaţi Copiii România" au declarat că fondul clasei este o contribuţie obligatorie în şcolile în care învaţă copiii lor, 11,5% dintre părinţii repondenţi primind chitanţă. Doar 9,5% din profesorii chestionaţi au declarat că fondul clasei este obligatoriu în şcoala la care predau. Tot cadrele didactice au susţinut că "părinţii contribuie cu materiale didactice sau produse de papetărie", "comitetul de părinţi strânge banii şi tot el justifică cheltuielile făcute" sau "nu se oferă chitanţă, însă se justifică prin bonuri de casă/facturi sumele cheltuite".

În ceea ce priveşte contribuţia Statului român la educaţia copiilor, România alocă cea mai mică sumă per elev din toată Uniunea Europeană: costul unitar anual global pe elev/student în România a fost de 1,5 mii de euro în 2006, an în care media europeană se situa la 5,7 mii de euro.

Program de prevenire a abandonului, iniţiat de BOR

La 1 septembrie a fost lansat proiectul "Alege Şcoala! 2", derulat de Patriarhia Română în parteneriat cu Fundaţia World Vision România, un program de prevenire şi combatere a abandonului şcolar şi delincvenţei juvenile care va fi extins la naţional, în toate eparhiile din ţară.

"Alege Şcoala! 2" se va desfăşura pe parcursul a trei ani şi va dezvolta soluţii educaţionale alternative de tipul şcolii de duminică, necesare motivaţiei pentru educaţie a copiilor din mediul rural şi urban cu vârste cuprinse între 6 şi 16 ani. "Prin intermediul acestui proiect, de aproape un an Biserica intervine în educaţia copiilor aflaţi sub risc de abandon şcolar, pentru a-i integra comunităţii care se întemeiază pe cultura iubirii şi a comuniunii. Prin activităţile organizate până în prezent în cadrul proiectului "Alege Şcoala!" - ore de cateheză în parohii, la care au participat peste 4.500 de copii, seminarii de formare pentru aproximativ 500 de preoţi, tabere de creaţie în care au fost implicaţi peste 1.800 de copii -, Biserica s-a străduit să suplinească lipsa de afecţiune părintească şi a atmosferei de familie, să descopere copiii talentaţi şi să îi încurajeze să-şi cultive talantul. Momentul de faţă reprezintă un nou început, prin extinderea la nivel naţional a proiectului, toate eparhiile din ţară având posibilitatea să implice un număr considerabil de copii, aflaţi sub risc de abandon şcolar, în activitatea catehetică a Bisericii", a spus PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în mesajul adresat cu ocazia lansării la nivel naţional a programului "Alege Şcoala! 2".

Obiectivele educaţionale ale Europei

Educaţia în România se zbate în van, subfinanţarea fiind unul dintre motivele pentru care ţara noastră nu va putea atinge obiectivele propuse de Comisia Europeană prin Strategia 2020 pentru Educaţie, document avizat favorabil şi de Parlamentul European. Europa îşi propune să includă un număr cât mai mare de preşcolari în educaţia timpurie, să restrângă numărul de tineri care nu înţeleg conţinutul textului pe care îl lecturează, dar şi să crească în mod semnificativ numărul de tineri care să fi absolvit cel puţin o facultate cu diplomă de licenţă. Comisia Europeană pune accent deosebit pe participarea a cât mai mulţi adulţi activi în procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii, aspect neglijat foarte mult în ţara noastră.