Primul festival de lăută din România

În perioada 19-25 august, la Sala Sfatului din Cetatea Neamţului va avea loc primul festival de lăută din România, evenimentul fiind organizat de Centrul Cultural "Petre Ţuţea", în parteneriat cu Complexul Muzeal Neamţ.

Iubitorii muzicii de lăută sunt aşteptaţi în judeţul Neamţ, în a doua jumătate a lunii august, pentru a participa la manifestările programate în cadrul primului festival de lăută din România. Lăuta este un instrument muzical cu coarde ciupite, cu gâtul încovoiat şi cutia de rezonanţă foarte bombată, cu un fund adânc şi rotunjit, asemănător cu cobza.

Potrivit organizatorilor, la eveniment vor participa şi cei câţiva artişti români care au studiat acest instrument: de la Iaşi, Bucureşti, Timişoara, Hunedoara şi Carei. "Vorbim de un prim festival de lăută, ar fi primul eveniment de acest gen în România, care va avea loc, în perioada 19-25 august, în Cetatea Neamţ, în Sala Sfatului, care va fi gazdă pentru circa o sută de iubitori ai muzicii medievale. Invitaţi vor fi cei şase-şapte artişti din România - cum bine se ştie, acest instrument nu este studiat în instituţiile de învăţământ muzical din România, din păcate. În Europa Occidentală el a câştigat foarte mult teren, şi concertele, piesele care au în plan central lăuta sunt extrem de apreciate", a declarat Mirel Remescu, reprezentant al Centrului Cultural "Petre Ţuţea".

Acesta a mai precizat că dorinţa organizatorilor de a promova lăuta decurge din faptul că publicul românesc nu cunoaşte foarte mult acest instrument.

De asemenea, organizatorii speră ca studiul lăutei, un instrument apreciat în Occident, să fie introdus şi în programa instituţiilor de învăţământ muzical din România. "Am considerat că Ţara de Sus a Moldovei, de la Putna până la Agapia, ar merita şi un astfel de eveniment, care să atragă publicul şi care să redescopere foarte multe valori care există acolo, dar care din păcate sunt ignorate, din neştiinţă sau rea-credinţă. Festivalul are loc datorită condiţiilor de acustică necesare, în Sala Sfatului, care nu e extrem de spaţioasă, şi unde am dorit ca instrumentele să fie folosite la rece, fără sonorizare, pentru a reda în întregime valoarea lor, însă probabil că în viitor curtea interioară a Cetăţii va putea găzdui, într-o anumită formulă de amenajare, şi o opţiune cu public mai numeros", a subliniat Mirel Remescu.