Profesorii români sunt dedicaţi, dar nu au viziune

Mai mult de două treimi dintre profesori consideră că şcoala românească este, în general, una cu o performanţă medie, doar 14% spun că este performantă, în timp ce 16% sunt de părere că are o performanţă scăzută, iar 1% că este neperformantă, potrivit unui studiu realizat de Centrul Educaţia 2000^ şi UNICEF România. Studiul „Şcoala aşa cum este“ s-a desfăşurat în perioada decembrie 2007 - septembrie 2008, în câte patru şcoli din judeţele Dâmboviţa, Giurgiu, Mureş, Prahova şi municipiul Bucureşti, pe un eşantion de 500 de profesori.

Aproape trei sferturi dintre profesori, reprezentând 71%, spun că, dacă ar fi să o ia de la capăt, aceeaşi meserie şi-ar alege. 96% dintre profesori apreciază propriul efort ca fiind mare sau foarte mare, iar 98% consideră că beneficiile sunt mici sau foarte mici. Aproape trei sferturi dintre cadrele didactice, respectiv 70%, care au răspuns chestionarelor, consideră că este foarte importantă pregătirea solidă de specialitate, 61% că este foarte importantă pregătirea psihopedagogică şi metodică, 70% - dragostea pentru copii, 52% - capacitatea de formare şi dezvoltare profesională continuă.

Un procent de 75% cred că vocaţia este foarte importantă, iar 27% - experienţa la catedră. În proporţie de 52%, cadrele didactice sunt percepute de ceilalţi membri ai societăţii mai degrabă negativ, 8% - deloc apreciate, 37% - mai degrabă pozitiv, 4% - foarte bine apreciate, percepute pozitiv. Studiul relevă că 62% dintre repondenţi consideră că actuala per-cepţie asupra cadrelor din educaţie este cauzată de imaginea generală pe care o are educaţia şi interesul scăzut al oamenilor pentru aceasta. 35% dintre cei intervievaţi cred că un profesor ideal trebuie să fie bine pregătit profesional, 14% - să aibă har, chemare, vocaţie, 12% - să fie un bun pedagog, 9% - să aibă răbdare şi calm, 5% - corectitudine, 5% - dragoste de copii, 5% - inteligenţă, 5% - abilităţi de comunicare, 2% - toleranţă, 2% - muncă şi perseverenţă, 1% - să fie un bun organizator, 1% - să aibă deschidere la nou.

Potrivit studiului, cadrele didactice nu au o viziune consolidată asupra meseriei de profesor ca activitate profesională, activitatea profesorului fiind foarte mult legată de modelarea elevilor, de impactul formativ direct asupra acestora şi mai puţin de sprijin şi facilitare pentru dezvoltarea autonomă. Studiul „Şcoala aşa cum este“ s-a desfăşurat în perioada decembrie 2007-septembrie 2008, în câte patru şcoli din judeţele Dâmboviţa, Giurgiu, Mureş, Prahova şi municipiul Bucureşti, pe un eşantion de 500 de profesori. Proiectul a constat în realizarea unor microanalize ale portretelor elevilor şi cadrelor didactice, precum şi a interacţiunilor dintre aceştia, desfăşurate în şcoala reală.

Lipsă de viziune în învăţământ

Curriculumul după care se învaţă în prezent este conceput în anii â90, fiind doar uşor modificat, fără a exista o nouă viziune în consens cu agenda Lisabona sau cu ce se întâmplă în celelalte ţări, a declarat ieri, într-o dezbatere, preşedintele Centrului Educaţia 2000^, Alexandru Crişan, conform Agerpres. Centrul Educaţia 2000^ este o organizaţie independentă politic, consultanţă şi servicii educaţionale. Potrivit acestuia, în România ar exista o lipsă de viziune la nivelul sistemului educaţional, nefiind imple-mentat un mecanism clar de aplicare a politicilor. „Asistăm la un şir de schimbări, dar nu există un sistem de schimbări“, a spus Crişan. Preşedintele Centrului Educaţia 2000^ consideră că, deşi există un pact naţional pe educaţie şi o strategie, nu sunt garanţii că acestea vor puse în aplicare de viitoarele guverne. Prorectorul Universităţii Bucureşti, Romiţă Iucu, expert în programe educaţionale, a acuzat că în România şcoala este ruptă de comunitate, iar dascălului îi lipseşte „imaginea de intelectual“. În opinia sa, cadrele didactice nu se implică în procesul de reformare şi în inovarea instituţională. Realitatea nu se găseşte în cărţi, ci în sălile de clasă, a afirmat reprezentantul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT), Eugenia Popescu. „Studiile realizate despre sistemul educaţional sunt necesare, dar nu suficiente, şi trebuie corelate“, a subliniat reprezentantul MECT.