Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Profesorii vor menţinerea titularizării în formula actuală
Miercuri a avut loc o nouă rundă de consultări între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi sindicaliştii din educaţie, dar şi alţi factori de decizie în domeniu. Reprezentanţii profesorilor s-au exprimat, încă o dată, în favoarea menţinerii titularizării în actuala formulă, apreciind că acest lucru "oferă stabilitate atât sistemului, cât şi cadrelor didactice".
Menţinerea titularizării în sistem a fost principala temă abordată, miercuri, de reprezentanţii sindicatelor din educaţie în cadrul discuţiei cu secretarii de stat din cadrul MECTS, Oana Badea şi Cătălin Baba. "Noi susţinem titularizarea în sistem, în timp ce MECTS susţine titularizarea la unităţile şcolare, ceea ce ar da instabilitate atât sistemului, cât şi cadrelor didactice. În opinia noastră, titularizarea în sistem oferă o stabilitate în educaţie. Obiectivul nostru principal este menţinerea titularizării în sistem", a declarat secretarul general al FSLI, Liviu Pop. Potrivit acestuia, în cazul în care proiectul de lege al MECTS s-ar adopta în forma actuală propusă de minister, cele aproximativ 170.000 de cadre didactice titulare ar putea să fie disponibilizate în urma evaluărilor. Alte probleme ridicate de sindicalişti se referă la trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, aceştia fiind nemulţumiţi de această prevedere, la finanţarea per elev şi la componenţa Consiliilor de administraţie ale unităţilor şcolare. "Ne preocupă componenţa Consiliului de administraţie în condiţiile în care, în anumite situaţii, preşedintele CA preia prerogativele directorilor de unităţi şcolare", a precizat Liviu Pop. Luni, şedinţă extraordinară la Guvern pe tema educaţiei Guvernul se va reuni, luni, în şedinţă extraordinară, pentru a aproba proiectul legii educaţiei naţionale, documentul urmând să fie trimis în aceeaşi zi la Parlament pentru a intra în dezbatere, a anunţat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean. "Proiectul urmează să fie trimis la Parlament pentru a intra în dezbaterea Birourilor permanente, ca să intre mai apoi în procedură parlamentară încă de luni", a spus Ioana Muntean. Potrivit acesteia, şedinţa extraordinară de Guvern de luni va fi programată de la ora 8:00. Moţiunea simplă pe educaţie, respinsă în Parlament Moţiunea simplă pe Educaţie a fost respinsă, miercuri, în plenul Senatului, întrunind doar 51 de voturi "pentru" din cele 69 de voturi necesare pentru aprobare. Au fost înregistrate 65 de voturi "împotrivă" şi 51 de voturi "pentru". Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a fost prezent la dezbaterile din plen şi a declarat, între altele, miercuri, în plenul Senatului, la dezbaterea moţiunii simple pe tema educaţiei, că românii sunt o naţiune puternică şi că nu există motive de frică în legătură cu faptul că o materie sau alta se învaţă într-o limbă a unei minorităţi. Elevii aparţinând minorităţilor naţionale vor studia Istoria şi Geografia României în limba maternă, după manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în română, în care vor fi transcrise toponimia şi numele proprii româneşti, iar Limba română se va preda după programe şi manuale speciale. Proiectul legii educaţiei naţionale prevede că, în cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, toate disciplinele vor fi studiate în limba maternă, cu excepţia Limbii şi literaturii române.