Proiect-manifest de amploare pentru salvarea clădirii istorice a Şcolii Centrale

Elevii şi profesorii de la Şcoala Centrală cer ajutorul autorităţilor pentru consolidarea clădirii, conform Mediafax. Consiliul elevilor şi cadrele didactice de la Şcoala Centrală din Capitală cer ajutorul autorităţilor centrale şi locale, printr-un proiect-manifest, pentru consolidarea clădirii, monument de arhitectură încadrat în patrimoniul istoric al Bucureştiului, aflat într-o stare avansată de degradare.

Proiectul-manifest „Şcoala Centrală - Trecutul care obligă“ a fost demarat în 25 septembrie 2008, prin realizarea unui memoriu care a fost semnat de toţi profesorii şcolii, peste 1.000 de elevi, părinţi şi foşti elevi, potrivit unui comunicat al reprezentanţilor grupului de iniţiativă de la Şcoala Centrală. Memoriul este adresat primarului general Sorin Oprescu, Direcţiei pentru Cultură, Culte, Patrimoniu Cultural Naţional al Municipiului Bucureşti, Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Ministerului Culturii şi Cultelor, Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniu Construit - siturile istorice şi naturale. Reprezentanţii celor cinci instituţii sunt invitaţi pe 22 octombrie, la ora 12:00, la Şcoala Centrală, unde va avea loc o reuniune cu elevii şi profesorii unităţii. În cazul în care nu va veni nici un reprezentant la reuniune sau nu se va ajunge la o concluzie favorabilă Şcolii Centrale, Consiliul elevilor va da o declaraţie prin care va anunţa începerea unor proteste şi va cere solidarizarea elevilor şi profesorilor din celelalte instituţii de învăţământ.

Potrivit manifestului, şcoala prezintă mari semne de degradare atât la nivelul rezistenţei cladirii, cât şi la nivelul decoraţiunilor. „Subsolul clădirii este infiltrat cu apă, iar o mare parte a lui este inaccesibil, infiltrarea apei în pereţii subsolului a favorizat apariţia mucegaiurilor şi a unor medii biotice care pot dăuna sănătăţii elevilor şi cadrelor didactice, unele ornamente din curtea interioară a şcolii precum şi medalioanele cu inscripţia „SCF“ (Şcoala Centrală de Fete) sunt deteriorate sau inexistente, firidele şi ornamentele (curtea interioară) prezintă serioase deteriorări, tencuiala pereţilor exteriori este căzută sau crăpată, riscând să se desprindă de pereţii clădirii, tencuiala amfiteatrului şcolii este la bază căzută, peretele vestic al amfiteatrului este infiltrat cu apă, pereţii din interiorul galeriei şcolii prezintă semne ale infiltraţiilor de apă, mozaicul de pe holurile interioare este serios deteriorat, streaşinile sunt crăpate, făcând ca apa scursă de pe acoperiş să se prelingă pe pereţii clădirii“, se arată în memoriul către autorităţi. Elevii şi profesorii Şcolii Centrale cer intervenţia de urgenţă pentru consolidarea şi restaurarea clădirii, care aparţine de patrimoniul istoric şi cultural al Bucureştiului şi implicit de patrimoniul naţional.

▲ O şcoală veche de peste 150 de ani

La data de 19 martie 1851, domnitorul Barbu Stirbey (1849-1856) aproba înfiinţarea în Bucureşti a „Pensionatului Domnesc de fete“, aprobare ce se va concretiza abia la 20 noiembrie 1852. Aceasta amânare de mai bine de un an se datorează găsirii unei clădiri adecvate pentru noua instituţie, înzestrării ei, selectării personalului şi numirii directoarei primei şcoli de fete înfiinţată de stat. Astfel este pusă piatră de temelie a actualei Şcoli Centrale, şcoală ce va deveni în timp echivalenta feminină a Liceului „Sf. Sava“, întemeiat cu trei decenii mai devreme, conform site-ului Şcolii Centrale Bucureşti. În 1924, Şcoala Centrală capătă noua denumire de Şcoala secundară de Fete, gradul doi internat, iar în 1928 cea de Marica Brâncoveanu, soţia domnitorului Constantin Brâncoveanu.