În urmă cu 35 de ani, pe 22 decembrie 1989, era înlăturată ultima dictatură est-europeană de sorginte comunistă - cea din România. A fost un moment de mare tensiune socială, dar și un timp marcat de
Promisiunile Guvernului către sindicaliştii din învăţământ
Necesitatea adoptării unei noi legi a educației, modificarea programelor școlare, dar și salarizarea angajaților din învățământ sau recuperarea banilor câștigați în instanță au fost principalele teme puse în discuție de sindicaliștii din învățământ la Guvern. Aceștia au obținut o serie de promisiuni.
În perioada următoare vor fi demarate discuții pe o nouă lege a educației, care să se aplice începând cu data de 1 septembrie 2018, a declarat Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI). Potrivit acestuia, Guvernul susține că programele școlare trebuie regândite din temelii, iar Ministerul Educației urmează să stabilească procedura de lucru. „Toate aceste concluzii vor fi comunicate membrilor noștri de sindicat, alături de care vom decide strategia în perioada următoare. Anunțăm că există riscul declanșării unui conflict de muncă”, afirmă Hăncescu.
Liderul sindical a mai spus că, în cadrul discuțiilor de la Palatul Victoria, ministrul finanțelor a confirmat calculele făcute de federație, potrivit cărora salariile nete vor crește cu doar 3%, și nu cu 25%, în ianuarie 2018, și cu 22% în luna martie a anului viitor, deși brutul se majorează cu 50%. Motivul îl reprezintă transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. De exemplu, un profesor cu peste 40 de ani de muncă și cu un venit net în prezent de 2.770 lei, la data de 1 ianuarie 2018 va avea 2.887 lei, ceea ce înseamnă o creștere de 117 lei, respectiv o creștere reală de 4,2%, susțin liderii sindicali.
Aceștia spun că au solicitat Guvernului să găsească urgent o soluție prin care veniturile cadrelor didactice să crească mai mult, altfel, educația rămâne sistemul cu cele mai mici salarii. „Dacă majorarea salariilor nete ar fi fost de 50%, am fi putut spune că este un câștig real și ar fi reprezentat un pas important în atragerea tinerilor performanți și cu vocație în meseria de dascăl”, susține Hăncescu.
Premierul Mihai Tudose a promis, în cadrul discuțiilor, că vor fi găsite fonduri la rectificarea bugetară din luna noiembrie, pentru plata sumelor restante la drepturi salariale, stabilite prin sentințe judecătorești, sume care nu se regăsesc în legea bugetului de stat pentru anul 2017. De asemenea, pentru plata dobânzilor, Ministerul Educației va fi responsabil cu reglementarea cadrului prin care se va face acest lucru, anul viitor.
Reprezentanții FSLI mai subliniază că o modificare importantă luată în discuție este modul de finanțare a unităților de învățământ, mai exact fiecare școală să primească fonduri direct de la Ministerul Finanțelor Publice, și nu prin intermediul primăriilor, cum se întâmplă în acest moment. Se ia în discuție și renunțarea la costul standard per elev, întrucât salariile din educație sunt stabilite prin lege, iar acest cost standard nu se mai justifică.
Nu în ultimul rând însă, cea mai așteptată lege de către elevi, cadre didactice și părinți este legea educației naționale, subliniază reprezentanții FSLI, astfel că au cerut un act normativ realizat cu responsabilitate și supus dezbaterii publice, care va rezolva cea mai mare parte a problemelor cu care se confruntă de mai bine de 20 de ani sistemul de educație din România.
Sindicaliștii din educație conchid că, în situația în care Guvernul nu va face efortul de a găsi soluții la problemele expuse, trebuie să ia în calcul că „există riscul major să se declanșeze un conflict de amploare, în sistemul de învățământ, în toamna acestui an”.