Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Protecţia limbii române în Republica Moldova

Protecţia limbii române în Republica Moldova

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie și Cultură
Data: 22 Decembrie 2011

Folosirea limbii române în emisiunile difuzate de televiziunile şi radiourile din Republica Moldova va fi monitorizată cu ajutorul specialiştilor din România ca urmare a semnării unui protocol de colaborare între Consiliul Naţional al Audiovizualului din ţara noastră şi Consiliul Coordonator al Audiovizualului de la Chişinău.

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) din România va sprijini Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) de la Chişinău să implementeze un proiect de monitorizare a corectitudinii folosirii limbii în emisiunile difuzate de televiziunile şi radiourile din Republica Moldova, potrivit unui anunţ făcut de preşedintele CNA, Răsvan Popescu. "În luna decembrie am fost la Chişinău şi am semnat un protocol cu omologii noştri de acolo, Consiliul Coordonator al Audiovizualului. La solicitarea lor le vom acorda asistenţă, o să încercăm să le împărtăşim din experienţa noastră în realizarea unui proiect similar privind protecţia limbii române în audiovizual. Urmează ca specialişti de-ai lor să vină la Bucureşti, să îi punem în legătură cu echipa noastră de monitorizare de la Institutul de Lingvistică şi să înceapă şi ei să conceapă şi să deruleze un proiect similar. Sunt foarte interesaţi în acest sens", a declarat Răsvan Popescu.

În România, CNA a demarat în anul 2007 proiectul de monitorizare a corectitudinii limbii române în audiovizualul din România, în parteneriat cu Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române, primul "Raport asupra calităţii limbii române în audiovizual" fiind publicat în luna decembrie a aceluiaşi an. Proiectul a continuat şi în anii următori, CNA făcând publice noi monitorizări privind corectitudinea limbii române la posturile de radio şi televiziune din România.

De-a lungul proiectului CNA a emis şi recomandări către jurnalişti, astfel că la cea mai recentă monitorizare privind calitatea limbii române la posturile de radio şi de televiziune, realizată în luna octombrie 2011 şi prezentată marţi la sediul CNA, subliniază o tendinţă generală de scădere a erorilor gramaticale. "Ca şi precedentele rezultate ale monitorizării, cele din octombrie confirmă tendinţa de scădere a numărului de greşeli la toate posturile, cu excepţia OTV, unde probabil vom fi în situaţia să intervenim", a spus Răsvan Popescu, în conferinţa de presă de marţi. La emisiunile de ştiri şi de dezbateri din prime time, ziariştii vorbesc mai corect, numărul cel mai redus de greşeli constatându-se în cazul jurnaliştilor de la TVR Cultural. Cu toate acestea, potrivit lui Popescu, "impresia generală despre calitatea limbii române în audiovizual nu s-a schimbat prea mult, în continuare reporterii care transmit în direct fac multe greşeli, ceea ce afectează şi claritatea informaţiei".