Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Protejarea patrimoniului şi susţinerea Bisericii, priorităţi ale noului guvern
▲ Noul Guvern îşi propune ca obiective pe perioada mandatului 2009-2012 oprirea procesului de degradare a patrimoniului cultural naţional, precum şi restaurarea, protejarea şi promovarea acestuia prin dezvoltarea proiectelor integrate şi a reţelelor de cooperare culturală ▲ Noul Guvern doreşte susţinerea prezenţei şi a rolului Bisericii în societate, pornind de la principiul recunoaşterii contribuţiei Bisericii la binele comun al societăţii, şi sprijinirea dezvoltării comunităţilor religioase, inclusiv în diaspora românească ▲
Programul de guvernare pentru perioada 2009-2012 prevede, la capitolul „Cultură şi culte“, o serie de obiective care mai includ şi susţinerea diversităţii culturale şi artistice, modernizarea, renovarea şi înzestrarea corespunzătoare a infrastructurilor culturale, în acord cu realităţile de pe plan internaţional, conform Mediafax. Programul de guvernare menţionează dezvoltarea parteneriatului între stat şi culte în domeniile social, cultural şi educaţional şi „susţinerea relaţiei de respect şi cooperare între culte în beneficiul întregii societăţi“. Pentru oprirea procesului de degradare a patrimoniului se are în vedere elaborarea şi punerea în aplicare a unei strategii naţionale de restaurare şi protejare a patrimoniului cultural. Se mai doreşte înfiinţarea de noi muzee şi spaţii expoziţionale, promovarea unui rol activ al bibliotecii în societate, precum şi construirea şi dotarea corespunzătoare a acestora. Va fi acordat sprijin financiar pentru o prezenţă cât mai vizibilă a oamenilor de cultură la cele mai importante evenimente culturale din ţară şi străinătate. Activităţile culturale în zonele rurale şi defavorizate vor fi susţinute prin crearea unor aşezăminte culturale, biblioteci săteşti şi orăşeneşti, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei. Se intenţionează construirea de ateliere de creaţie. Guvernul mai are în vedere modernizarea şi renovarea teatrelor şi filarmonicilor, construcţia de noi săli de spectacole. Noul Guvern doreşte susţinerea prezenţei şi a rolului Bisericii în societate, pornind de la principiul recunoaşterii contribuţiei Bisericii la binele comun al societăţii, şi sprijinirea dezvoltării comunităţilor religioase, inclusiv în diaspora românească. Programul mai menţionează promovarea unui parteneriat activ între stat şi culte, prin crearea unor centre de asistenţă socială, încurajând astfel misiunea socială a bisericilor şi a celorlalte culte. Adrian Iorgulescu recomandă continuarea programelor începute Dezvoltarea infrastructurii culturale din mediul rural, modernizarea instituţiilor naţionale emblematice de cultură şi promovarea culturii româneşti contemporane peste hotare, prin dezvoltarea dialogului intercultural, sunt priorităţi pe care Adrian Iorgulescu le recomandă următorului deţinător al portofoliului de la Ministerul Culturii şi Cultelor. Prima propunere se referă la un program pentru îmbunătăţirea infrastructurii culturale din mediul rural, căruia i-au fost alocate de către MCC, 10 milioane de euro, conform Agerpres. Un alt program se referă la regenerarea şi modernizarea instituţiilor de cultură emblematice ale ţării. Acest program se află în plină fază de realizare, din cei 250 milioane de euro alocaţi acestuia de către MCC printr-un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, fiind cheltuiţi până în prezent 30-40 de milioane. „Mă refer aici la Biblioteca Naţională, Teatrul Naţional din Bucureşti, Opereta, Opera şi Palatul Culturii din Iaşi, Teatrul Naţional din Cluj şi Iaşi, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Istorie a României, tot atâtea mari obiective ale noastre“, a spus Adrian Iorgulescu.