Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Referendum pentru Roşia Montană, propus de Academia Română
Depozitele de aur din subsolul României reprezintă o resursă neregenerabilă de importanţă strategică naţională, proprietatea statului român, a cărei soartă nu poate fi decisă numai de autorităţile locale, arată Academia Română, în legătură cu proiectul de exploatare a aurului din Munţii Apuseni, conform Agerpres.
Academia Română apreciază că decizia cu privire la oportunitatea exploatării resurselor aurifere ar trebui luată prin consultarea întregii populaţii a ţării, eventual printr-un referendum naţional. În contextul „actualei controverse legate de proiectul Roşia Montană, Academia Română consideră că, dincolo de obiecţiunile formulate în declaraţia publicată anterior (n.r., anul trecut), se impune sublinierea unor aspecte economice“, se arată în comunicat. „Academia Română apreciază că exploatarea aurului din Munţii Apuseni ar putea fi luată în considerare în următoarele condiţii: dacă exploatarea s-ar face în galerii, şi nu în carieră deschisă. Astfel s-ar evita mutilarea mediului, strămutarea populaţiei, distrugerea unei localităţi şi a vestigiilor arheologice etc.; dacă relaţia dintre stat şi investitor s-ar baza pe procedura contractului de împărţire a producţiei, şi nu pe concesionare; dacă în locul tehnologiei bazate pe cianură s-ar folosi o tehnologie fără acest reactiv. Există în prezent şi asemenea tehnologii, încă puţin folosite, dar imperative în cazul unor zone dens populate.“
