Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Referendum pentru Roşia Montană, propus de Academia Română

Referendum pentru Roşia Montană, propus de Academia Română

Data: 04 Feb 2010

Depozitele de aur din subsolul României reprezintă o resursă neregenerabilă de importanţă strategică naţională, proprietatea statului român, a cărei soartă nu poate fi decisă numai de autorităţile locale, arată Academia Română, în legătură cu proiectul de exploatare a aurului din Munţii Apuseni, conform Agerpres.

Academia Română apreciază că decizia cu privire la oportunitatea exploatării resurselor aurifere ar trebui luată prin consultarea întregii populaţii a ţării, eventual printr-un referendum naţional. În contextul „actualei controverse legate de proiectul Roşia Montană, Academia Română consideră că, dincolo de obiecţiunile formulate în declaraţia publicată anterior (n.r., anul trecut), se impune sublinierea unor aspecte economice“, se arată în comunicat. „Academia Română apreciază că exploatarea aurului din Munţii Apuseni ar putea fi luată în considerare în următoarele condiţii: dacă exploatarea s-ar face în galerii, şi nu în carieră deschisă. Astfel s-ar evita mutilarea mediului, strămutarea populaţiei, distrugerea unei localităţi şi a vestigiilor arheologice etc.; dacă relaţia dintre stat şi investitor s-ar baza pe procedura contractului de împărţire a producţiei, şi nu pe concesionare; dacă în locul tehnologiei bazate pe cianură s-ar folosi o tehnologie fără acest reactiv. Există în prezent şi asemenea tehnologii, încă puţin folosite, dar imperative în cazul unor zone dens populate.“