„Religia e singura disciplină care poate forma generaţia viitoare în spiritul valorilor tradiţionale“

Anul trecut, în luna februarie, Patriarhia Română a desfăşurat campania „Nu vrem liceu fără Dumnezeu!“, pentru susţinerea predării Religiei în sistemul de învăţământ public şi în liceu, ca un act de dreptate şi o necesitate permanentă. Campania a fost susţinută mediatic de Centrul de Presă BASILICA. În timpul campaniei au fost înregistrate mii de mesaje de susţinere atât telefonic, cât şi pe adresele de e-mail puse la dispoziţie.

Majoritatea celor care au trimis mesaje de susţinere considerau că Religia are un rol extrem de benefic în educaţia morală şi formarea de caractere, prin furnizarea de repere etice şi comportamentale, pentru modelarea unei personalităţi complete şi armonioase pe plan spiritual, profesional, familial şi social. Eliminarea ei, în contextul unei culturi globale secularizate, al promovării relativismului moral şi axiologic, ar avea consecinţe nefaste nu numai la nivel personal, ci şi asupra întregului ţesut social. Scoaterea din curriculum a acestei discipline ar reprezenta un act arbitrar şi nejustificat, o negare cinică şi forţată a valorilor autentice şi perene în numele Nimicului de sorginte nietzscheană. Mai mult, el ar fi un gest ne-european, în condiţiile în care, în numeroase ţări europene, Religia figurează în sistemul de învăţământ public, şi ţinând seama de rolul esenţial al tradiţiei creştine în istoria întregii culturi şi civilizaţii române şi europene.

„Religia există pentru ca oamenii să nu îşi piardă speranţa“

Doru Gistea era elev în clasa a IX-a şi, trimiţând un mesaj către Patriarhie, el declara că „Religia există pentru ca oamenii să nu îşi piardă speranţa. Religia trebuie să rămână! Cei care susţin că ar trebui învăţată la biserică ar trebui să ştie că biserica este locul unde punem în practică ceea ce am învăţat la şcoală“.

Angela Ioan din Bucureşti face parte din generaţia lipsită de educaţie religioasă în şcoală. „Am fost o elevă eminentă, am învăţ tot ce mi s-a cerut la şcoală şi mi-au trebuit ani buni şi mila lui Dumnezeu ca să scap de zgura unei îndoctrinări criminale, presărată cu evadări iluzorii în istoria filosofiei, şi să caut drumul adevărat, care nu poate fi decât unul, către Dumnezeu. Nu cred că trebuie să ne ascundem după cuvinte, să căutăm mai ales virtuţile de formare a culturii generale conţinute de materia numită Religie. Acestea există cu siguranţă şi numai slaba educaţie a vremelnicilor conducători îi face să nu fi aflat acest lucru.... Suntem o ţară majoritar ortodoxă! Iar dacă 90% dintre cetăţenii României se declară credincioşi ortodocşi, ei nu au altă cale decât să asculte de Biserica noastră şi ce socoteşte ea“, scrie Angela Ioan.

„Religia transformă poporul într-o masă de oameni culţi“

Tânărul Severin Covaci, pe atunci proaspăt absolvent de facultate, îşi arăta indignarea vizavi de problema predării disciplinei Religie în liceu, precizând că „liceul este pentru adolescenţi o perioadă foarte agitată. Pe mine m-a costat mult nesiguranţa, care de multe ori se ascunde sub o fire violentă, alteori prin introvertire. Dar după ce am început să merg la biserică, să mă rog, am căpătat o mare încredere în mine“, mărturisea tânărul.

Diana Iuliana Barbu: „Este nevoie să ne exprimăm în mod clar dorinţa ca în şcoli să se înveţe adevărul, astfel încât societatea noastră să îşi păstreze în continuare acea caracteristică ce a fost suport pentru români în cele mai dificile momente personale sau naţionale, şi anume credinţa în Dumnezeu. Din păcate, în societatea românească se observă aplicarea constantă a unor lovituri gradate, de către «liberii cugetători», Bisericii Ortodoxe Române şi celorlalte culte. Mulţi dintre ei omit însă că şcoala, cu implicaţiile ei fundamentale, are obligaţia de a oferi alternative de echilibru şi stabilitate generaţiei viitoare. Totodată, trebuie să conştientizăm şi să recunoaştem că românul s-a născut creştin, că Ortodoxia face parte din fiinţa acestui neam. În acest context, consider că Religia e singura disciplină care are resursele necesare şi poate forma generaţia viitoare în spiritul integrităţii morale şi al responsabilităţii sociale, al păstrării valorilor tradiţionale, culturale şi FIINŢIALE ale acestui popor. «Religia transformă poporul într-o masă de oameni culţi»… oare să nu mai avem nevoie de ajutor?!“.

„Religia (sau lipsa ei) este în realitate motorul cel mai intim care ne dirijează viaţa, care ne determină gândul, sufletul şi acţiunea. Cred că tânărul trebuie să înveţe despre faptul că Dumnezeu a creat totul şi să se obişnuiască să îşi raporteze firea ca să se mlădieze unor cerinţe ortodoxe. Viaţa noastră şi a tinerilor depinde de educaţia pe care ei o primesc acum. Vom avea mediul duhovnicesc şi moral pe care îl pregătim astăzi“, scria anul trecut Mircea Târziu.

▲ „Educaţia religioasă, un factor de stabilitate, de dialog şi de respect reciproc“

▲ Comunicatul final redactat de reprezentanţii cultelor religioase recunoscute în România, în cadrul consfătuirii acestora, de pe 29 februarie 2008, în vederea analizării proiectului Legii învăţământului preuniversitar ▲ Acest comunicat exprimă o poziţie comună, în legătură cu proiectul de lege discutat ▲

1. În urma analizării proiectului Legii învăţământului preuniversitar, conducătorii şi reprezentanţii cultelor recunoscute în România consideră că această propunere legislativă trebuie să respecte reperele spirituale şi morale majore ale societăţii, priorităţile pe termen lung şi valorile perene, cu valenţe educaţionale recunoscute, ţinând seama de ceea ce este esenţial în tradiţia românească europeană şi în dimensiunea spirituală a educaţiei tinerilor din ţara noastră.

2. Libertatea este un dar divin şi un drept al omului, iar accesul la educaţia religioasă trebuie asigurat, în mod liber, cu sprijinul comunităţilor locale, respectându-se dorinţa şi dreptul copiilor şi al părinţilor acestora.

3. Educaţia religioasă corespunde principiilor şi obiectivelor psihopedagogice, având în vedere mai ales rolul formativ al orelor de Religie.

4. Dreptul de a studia Religia în şcoală, câştigat prin jertfă şi rugăciune, în anul providenţial 1989, este garantat prin Constituţia României - art. 32 (7) - şi prin Legea 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor - art. 32 (1). Acest drept fundamental trebuie respectat şi pentru că promoveaza identitatea culturală, morală şi spirituală a cetăţenilor ţării noastre.

5. Educaţia religioasă reprezintă un factor de stabilitate, de dialog, de respect reciproc şi de convieţuire armonioasă în societatea românească, contribuind astfel la reducerea efectelor negative ale crizei contemporane de identitate şi de orientare şi oferind modele viabile şi sfinte pentru viaţa umană.

6. Orele de Religie sunt necesare formării tinerilor, oferindu-le, la o vârstă a căutărilor şi întrebărilor, valori permanente pentru formarea caracterului şi a personalităţii lor. Disciplina Religie trebuie păstrată în planurile-cadru ale învăţământului liceal, ca parte a trunchiului comun, aşa cum au solicitat foarte mulţi profesori, părinti, elevi sau parteneri sociali, în cadrul campaniei organizate de Patriarhia Română, sub genericul: „Nu vrem liceu fără Dumnezeu!“.

7. Participanţii la această consfătuire au luat act cu bucurie că reprezentanţii Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului susţin menţinerea disciplinei Religie ca parte a trunchiului comun şi la nivel liceal. Sperăm că această atitudine pozitivă va fi reflectată în forma finală a proiectului Legii învăţământului preuniversitar.

8. În timpul consultării au fost semnalate şi anumite disfuncţionalităţi privind organizarea şi predarea orei de Religie în şcoli. Ca atare, se doreşte o cooperare mai strânsă între cultele religioase recunoscute şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.