Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Religia, oficial în şcolile din Republica Moldova

Religia, oficial în şcolile din Republica Moldova

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie și Cultură
Un articol de: Adriana Mihalcea - 02 Sep, 2010

Elevii din Republica Moldova, de la clasa I până la a IX-a, vor studia, începând din această toamnă, materia opţională Religie. Într-o ţară în care mersul la biserică, rostirea rugăciunilor, botezul copiilor, înmormântarea celor care părăsesc această lume, dar şi simplul semn al crucii au fost interzise cu desăvârşire şi chiar pedepsite timp de zeci de ani, Religia este aşteptată cu încredere.

Deşi elevii vor frecventa aceste ore doar la cererea părinţilor, conducerile şcolilor cred că nu vor exista foarte multe cazuri în care adulţii să refuze accesul celor mici la Religie. "Se va preda pe baza unei cereri semnate de părinte şi de copil, dar părinţii din toată Republica Moldova au cerut ca această materie să fie predată, aşa că nu cred că vom avea probleme", spune Octavian Cojocaru, directorul Liceului "Vasile Lupu" din satul Susleni, raionul Orhei, Republica Moldova.

Practic, părinţii care vor dori ca micuţii lor să frecventeze cursul opţional de religie vor depune cereri în acest sens la şcoală. Clasele se vor forma în funcţie de numărul de cereri. Potrivit ministrului educaţiei din Republica Moldova, cursul se va numi Religia şi va fi predat o oră pe săptămână de către profesori sau preoţi licenţiaţi în teologie.

"Noi, după 1990, nu am avut un om care să predea, nu am avut ghiduri după care să ne orientăm şi nici nu au fost insistenţe foarte mari ale părinţilor", a spus Octavian Cojocaru.

Părinţii sunt încântaţi de introducerea Religiei în şcoli

Directorul-adjunct al Liceului "Vasile Lupu", Ciocoi Saveli, povesteşte că la biserica din sat s-a înfiinţat un cor de elevi care a şi câştigat premii la concursul republican. El spune că părinţii au fost încântaţi de decizia autorităţilor statului de a introduce disciplina Religie de la 1 septembrie. "Părinţii cred că acest lucru îi va mai disciplina pe elevi, nu vor mai umbla cu buricul gol, vor fi mai puţine furturi în sat, mai multă frică de Dumnezeu". Din experienţa sa de profesor, Ciocoi Saveli este de părere că cei mici vor şti măcar ce să facă atunci când intră într-o biserică, deoarece acum unii nu ştiu nici să-şi facă semnul crucii.

Programată prea târziu

Religia s-a predat totuşi şi în satul Susleni, dar nu la Liceul "Vasile Lupu", ci la gimnaziul din localitate, de la clasa a V-a la a IX-a. Preotul Efim, parohul Bisericii "Minunea Arhanghelului Mihail", spune că a avut ore în urmă cu doi ani, cu acordul şcolii. "Anul trecut nu am mai predat, deoarece puteam avea doar a şaptea sau a opta oră din program şi era foarte târziu, iar copiii erau foarte obosiţi", spune părintele Efim. El este încântat că din această toamnă va reveni la şcoală. A fost anunţat deja de conducerea gimnaziului că sunt ore.

În ceea ce priveşte materia propriu-zisă care se va preda la clase, preotul Efim spune că se va începe de la cunoaşterea lui Dumnezeu, cu principalele rugăciuni pentru copilaşii de şcoală primară şi studiul Micii Biblii. "Între timp vor fi şi sărbătorile, iar în preajma fiecăreia se vor pune întrebări şi vor fi răspunsuri pentru toţi copiii în parte", a precizat parohul din Susleni. Părintele Efim crede că vor exista momente educative foarte importante, mai ales pentru cei din clasele mai mari. "Sunt teme pe care le discutăm împreună, vorbim despre păcatul preacurviei sau despre alte păcate din amarul cărora deja încep să guste. Ei se pocăiesc mai apoi, dar dacă nu ştiu, au tendinţa să repete greşelile, iar Biserica vine în ajutorul lor, în educaţie şi mai departe să nu repete ce greşeli au făcut".

El nu îşi face probleme că vor exista părinţi care vor refuza să îşi înscrie copiii la disciplina Religie. "Nu am avut probleme cu părinţii până acum şi nici nu cred că o să fie. Satul Susleni este un sat de credincioşi creştin-ortodocşi şi, chiar dacă nu au timp să frecventeze mereu sfânta biserică, nu cred că vor fi probleme".

Bunicii îşi amintesc cu bucurie

Poate părinţii s-au reîntors mai greu către Biserică după 1990, dar bunicii elevilor din zilele noastre sigur nu au uitat că materia Religie era predată în perioada interbelică în toate şcolile. Tamara Ciobanu, mama unui băieţel de nouă ani, îşi aminteşte că "în perioada interbelică buneii şi părinţii au studiat în şcoală şi religia, fapt ce le-a ajutat să treacă cu demnitate ulterior prin multe cumpene". Astfel, de la 1 septembrie, în şcolile din Republica Moldova, disciplina Religie este trecută în orare. Aceasta va fi predată de către profesori care vor primi acreditarea comisiei speciale formată de Ministerul Educaţiei. Instruirea dascălilor va avea loc la mijlocul lunii septembrie, după cum susţine ministrul educaţiei Leonid Bujor. În cadrul discuţiilor desfăşurate pe tema predării religiei în şcoală şi rolul acesteia în societatea de astăzi, ministrul Bujor a menţionat că nimeni la momentul actual nu pune la îndoială rolul religiei în educaţia tinerii generaţii. Legislaţia naţională prevede predarea religiei în şcoală şi în conformitate cu aceasta, în anii anteriori, în instituţiile de învăţământ preuniversitar, a existat un curs de educaţie moral-spirituală, care a fost predat în clasele primare. În acelaşi timp, în clasele V-XII sunt predate cursuri opţionale, cum ar fi "Religia", "Istoria religiei", "Educaţia creştin-ortodoxă".

"În 2005 au avut loc discuţii similare despre introducerea religiei în şcoală. Au fost elaborate o programă şcolară şi manualele pentru clasele I-IV. Se vede că precedenta guvernare nu a avut dorinţa de a introduce această disciplină în şcoală, de vreme ce doar 120 de şcoli au acceptat religia ca obiect. Vom folosi acele manuale elaborate împreună cu Sinodul Bisericii Ortodoxe a Moldovei, alte materiale, cum ar fi cele pentru cursul "Educaţia moral-spirituală", dar şi experienţa acumulată în şcoli. Vom ţine cont şi de experienţa internaţională", a declarat Leonid Bujor.

Introducerea religiei ca materie obligatorie în programa de învăţământ a Moldovei a fost pe agenda discuţiilor Comisiei parlamentare pentru învăţământ şi mass-media încă din anul 1995. La vremea aceea, oficialii moldoveni au decis în defavoarea includerii religiei ca obiect de studiu pentru învăţământul preuniversitar.

De altfel, până în 1940, când după cei şapte ani de acasă, în care copilul afla de la părinţi primele noţiuni despre ceea ce e bine şi ce este rău, venea perioada şcolii, unde deja de la dascăli, concomitent cu însuşirea diferitor cunoştinţe, elevii primeau şi bazele învăţăturii creştine.

Exemplul României

Iniţiativa organizării orelor de educaţie religioasă în cadrul şcolilor din România a pornit imediat după Revoluţia din 1989, mai exact în luna ianuarie a anului următor. S-a avut iniţial în vedere un sistem de ore facultative în ciclurile preuniversitare, fără notarea elevilor. Programa era menită să ofere, conform fostului Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei, actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, o alternativă nu doar faţă de "umanismul ateu" al vremurilor comuniste, ci şi faţă de un anume "umanism nihilist" care ar fi fost livrat şcolarilor după revoluţie.

Cu puţin înainte de începerea anului şcolar 1990-1991, între Ministerul Învăţământului şi Biserica Ortodoxă s-a semnat un protocol, prin care "educaţia moral-religioasă" era introdusă oficial în curriculumul şcolilor publice din ţară ca disciplină facultativă şi opţională, cu un conţinut ecumenic, predată de absolvenţii institutelor teologice din ţară.

Abia în 1995, odată cu adoptarea Legii învăţământului, s-a finalizat "oficializarea" educaţiei religioase în şcoli.

La acel moment, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, spunea: "Religia este parte integrantă a culturii europene, iar prezenţa acestei discipline în sistemul de învăţământ public nu reprezintă o inovaţie sau un model românesc, ci un act de dreptate, bazat pe cultura europeană şi o necesitate permanentă în procesul nobil de formare moral-socială a elevilor".