Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Rezervaţie arheologică lângă Arad
În apropierea comunei arădene Frumuşeni, pe malul stâng al Mureşului, la aproximativ 12 kilometri în aval de municipiul Arad, s-a inaugurat ieri Rezervaţia arheologică „Mănăstirea Bizere“, pe locul sitului arheologic cu acelaşi nume. Conform celor precizate de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad, Adrian Ţolea, situl arheologic „Mănăstirea Bizere“ a atras atenţia specialiştilor şi autorităţilor locale prin ineditul potenţialului său arheologic şi turistic, conform Agerpres. „Consiliul Judeţean Arad, primăria comunei Frumuşeni şi Complexul Muzeal Arad au demarat proiectul de transformare a sitului în rezervaţie arheologică, proiect în valoare de 40.000 de lei, susţinut financiar de CJ“, a precizat vicepreşedintele Adrian Ţolea.
Prima atestare documentară a Mănăstirii Bizere datează din 1183, când a fost menţionată pentru prima dată abaţia, care avea hramul „Sfintei Fecioare Maria“, pentru ca, la sfârşitul secolului al XII-lea, Mănăstirea Bizere să funcţioneze ca lăcaş benedictin, aflat sub patronaj regal. Abaţia controla transportul de sare pe râul Mureş. Cercetările arheologice la situl arheologic „Mănăstirea Bizere“, zonă numită anterior de către localnici „Fântâna Turcului“, au început în anul 2001, an în care au fost relevate palatul abaţial şi ci-mitirul, iar în anul 2003 au fost descoperite mozaicurile din biserica mănăstirii. Campania arheologică din acest an a oferit specialiştilor o nouă descoperire: amprenta unei bărci de 12,5 metri lungime, construite în secolul al XII-lea şi folosită cel mai probabil ca var-niţă, unicat pe teritoriul României, în interiorul căreia au fost găsite fragmente din vase de lut şi monede emise în perioada lui Ştefan al IV-lea.
