România are elevi buni la matematică şi multe abandonuri şcolare

Rata abandonului în România este mai mare decât în UE. Cele mai multe rezultate „foarte bune“ ale elevilor sunt la matematică. Populaţia şcolară a crescut, în anul şcolar 2007-2008, cu aproape 48.000 de elevi şi studenţi comparativ cu anul anterior, potrivit Raportului privind starea învăţământului al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT).

Datele comparative privind indicatorul rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie a tinerilor (abandonul şcolar) ilustrează faptul că România continuă să se situeze mult peste nivelul celor mai multe dintre statele membre sau care au aderat recent la UE. La nivelul anului 2007, valoarea indicatorului pentru România înregistra 19,2%, spre deosebire de ţări precum Slovenia - 4,3%, Polonia - 5,0%, Republica Cehă - 5,5%, statele membre UE-27 - 14,8%, potrivit Raportului Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) privind starea învăţământului. La nivelul aceluiaşi an, România este, totuşi, în avantaj faţă de Spania (31,0%) şi Portugalia (36,3%).

Rata de absolvire a învăţământului primar şi gimnazial evidenţiază accentuarea diferenţei între mediul urban şi rural, în anul 2006/2007, în zonele rurale, indicatorul fiind cu aproximativ 25 puncte procentuale mai scăzută decât în urban. În anul 2007, ponderea cea mai importantă a rezultatelor „foarte bune“ ale elevilor la sfârşitul clasei a IV-a se înregistrează la matematică, în timp ce la limba maternă şi ştiinţe ponderea cea mai ridicată o deţin elevii cu rezultate medii. Totuşi, procente importante de elevi performează nesatisfăcător, mai ales la ştiinţe (22,8%) şi limba maternă (14,5%).

Populaţia şcolară, în creştere, mai ales în rândul studenţilor

Populaţia şcolară a crescut, în anul şcolar 2007/2008, cu aproape 48.000 de elevi şi studenţi comparativ cu anul anterior, potrivit Raportului privind starea învăţământului al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului(MECT).

Astfel, în învăţământul preşcolar, se constată o creştere a efectivelor de copii, pe ansamblul populaţiei şcolare, respectiv cu 1.500 în anul şcolar 2007/2008 faţă de 2006/2007. „Tendinţele demografice negative afectează, însă, drastic, efectivele de elevi din învăţământul primar şi gimnazial“, arată MECT. Astfel, în învăţământul primar, reducerea populaţiei şcolare a fost, în perioada 2000-2007, de 225.000 de persoane. Creşterea cea mai spectaculoasă a populaţiei şcolare s-a înregistrat în învăţământul superior - cu 374.800 de persoane în perioada analizată şi cu 110.800 în anul universitar 2007/2008 faţă de anul 2006/2007.

Pe ultimul loc al participării populaţiei la educaţie continuă

Rata de participare a populaţiei în vârstă de 5-29 de ani la toate nivelurile de educaţie continuă să situeze România pe ultimul loc, comparativ cu celelalte ţări europene, cu excepţia Bulgariei. Comparaţiile cu ţările europene relevă că, la nivelul anului 2006, România se situa pe penultimul loc, devansând numai Bulgaria, în ceea ce priveşte participarea la toate nivelurile de educaţie a populaţiei în vârstă de 5-29 de ani. Durata medie de frecventare a învăţământului a crescut în perioada 2000-2007 cu 1,7 ani şi cu 0,3 ani în 2007 comparativ cu 2006, ajungând la 16,3 ani. Cu toate acestea, România continuă să se situeze pe un loc inferior, comparativ cu alte ţări europene în ceea ce priveşte speranţa de viaţă şcolară. În anul 2007, ponderea persoanelor cu studii primare sau fără studii a scăzut pentru al patrulea an consecutiv, ajungând pentru prima dată sub 4% din totalul populaţiei active.

Personal didactic, în scădere

Personalul didactic a avut în anul şcolar 2007/ 2008 o pondere de 70,4%, cu aproximativ un procent mai puţin comparativ cu anul precedent, potrivit Raportului asupra stării sistemului naţional de învăţământ - 2008. Exceptând învăţământul post-liceal şi de maiştri, ponderea cadrelor didactice în totalul personalului din sistemul de educaţie a continuat să scadă în cazul tuturor nivelurilor de învăţământ. Cea mai ridicată valoare continuă să se înregistreze în învăţământul primar şi gimnazial (77,3%), iar cea mai redusă în învăţământul superior (56,3%). Ponderi ridicate de personal cu normă întreagă înregistrează şi învăţământul superior (95,8%) şi învăţământul primar (94,5%). În comparaţie cu anul precedent, ponderea cadrelor didactice cu normă întreagă în cazul învăţământului profesional a devenit mai ridicată în mediul rural în comparaţie cu cel urban (81,0% faţă de 76,8%).