Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
România, în familia Organizaţiei Europene pentru Cercetări Nucleare
România va deveni membră a Organizaţiei Europene pentru Cercetări Nucleare (CERN), a spus ministrul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Anton Anton, conform Agerpres.
„De patru ani, de când am ajuns la cercetare, am întreprins demersuri sistematice, astfel încât România să devină membră a CERN, pentru că noi participăm la experimente, beneficiem de rezultate, suntem parteneri, dar nu suntem membri ai acestei structuri de cercetare mondială“, a spus Anton. Potrivit acestuia, cererea ţării noastre va fi luată în discuţie de Adunarea Generală a CERN, în luna decembrie. „România a fost foarte mult timp izolată de comunitatea ştiinţifică, dar, de mai mulţi ani, ştiinţa românească a ieşit în lume cu capul sus şi nu mai este în postura în care doar încearcă să iasă în străinătate, să se târască uşor şi să se alăture altora“, a adăugat ministrul Educaţiei. În ceea ce priveşte colaborarea României la CERN, Anton a menţionat că România participă la patru experimente, respectiv ALICE (pentru care s-au cheluit aproape 1,5 milioane de euro), prin contribuţia Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ şi Institute of Space Science; ATLAS (care a costat România 975.000 de euro), la care au participat Universitatea din Bucureşti, Institutul Naţional de Tehnologii Moleculare din Cluj şi Universitatea de Vest din Timişoara; LHCb şi LCG-TIER 2, care au costat ţara noastră 658.000 de euro, respectiv 714.000 de euro, la care se adaugă contribuţia de 458.000 de euro pentru experimentul DIRAC.
