România investeşte mai puţin de 1% din PIB în educaţia universitară

▲ Aproape 30% din populaţia Uniunii Europene din grupa de vârstă 25-34 de ani va avea finalizate studii superioare în 2020, în timp ce în România ponderea va fi de sub 15%, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale şi Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI), lansat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Forumul UNESCO pentru învăţământul superior, care a avut loc la Palatul Parlamentului din Bucureşti ▲

Actualul nivel al cheltuielilor pentru învăţământul superior din România, de aproximativ 0,8% din PIB, reprezintă mai puţin de jumătate decât cel recomandat de UE ţărilor membre, pentru atingerea obiectivelor de la Lisabona. Această situaţie apare în raportul intitulat „Introducerea unor scheme de credite pentru studenţi în România“, elaborat de Banca Mondială şi MECI. Potrivit acestui raport, România este în urma majorităţii ţărilor sub aspectul măsurii în care studenţii contribuie la acoperirea costurilor învăţământului superior (deşi costurile private pe care le suportă studenţii, chiar şi cei fără taxă, sunt considerabile).

Dacă, în prezent, studenţii cu taxă aduc un venit suplimentar sectorului de învăţământ superior de stat, proporţia din costul total al pregătirii pentru un student pe care o acoperă aceste taxe diferă de la o universitate la alta şi în nici un caz nu acoperă în totalitate costurile de pregătire din universităţile de stat.

La Universitatea Politehnică din Capitală cea mai mare taxă de studii este de 2.800 de lei pe an, care acoperă doar 65% din costurile de pregătire a unui student, în timp ce la ASE Bucureşti studenţii cu taxă care urmează studii universitare de licenţă plătesc 2.400 de lei pe an, sumă care este foarte aproape de costul total al pregătirii de 2.510 lei pe an.

În toate universităţile publice, statul acoperă toate aceste diferenţe, iar aceste cheltuieli afectează alte priorităţi ale instituţiilor, cum ar fi investiţiile în calitate şi în asistenţă financiară instituţională pentru studenţi. Acelaşi document arată că, în pofida numărului mare şi în creştere al studenţilor cu taxă, contribuţia privată la instituţiile de învăţământ superior (atât private, cât şi de stat) nu acoperă decât 20% din cheltuielile totale ale acestor instituţii.

România a cheltuit aproape 1% din PIB cu unităţile de învăţământ superior în 2008 şi cea mai mare parte a acestor cheltuieli a fost finanţată direct din resurse publice. 80% din totalul cheltuielilor învăţământului superior sunt finanţate direct de la buget, pentru acoperirea costurilor zilnice de finanţare a circa 50 de universităţi de stat, în care sunt înscrişi mai mult de jumătate din studenţii din întreaga Românie, restul resurselor provenind din taxele studenţilor.

Cheltuielile de cazare şi masă reprezintă cifre estimative pentru cei 30% dintre studenţii care locuiesc în cămine şi cei 31% care locuiesc în propriul apartament sau într-unul subînchiriat ori particular (studiu eurostudent 2008). Cheltuielile de cazare şi masă pentru cei 38% dintre studenţii care locuiesc acasă, cu familia, sunt semnificativ mai mici pentru toate categoriile de studenţi. Astfel, cei care sunt cazaţi în cămine plătesc aproximativ 198 de lei (56 de euro) pe lună, în timp ce acei care locuiesc într-un apartament închiriat trebuie să plătească cel puţin 438 de lei (124 de euro) pe lună, potrivit aceluiaşi studiu.