România universitară nu mai ţine pasul cu Europa

Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Ioan-Aurel Pop, a criticat, luni, anumite aspecte ale învăţământului românesc, spunând că „din epoca interbelică încoace, de pe când ne sincronizaserăm în oarecare măsură cu Europa în chestiunea studiilor universitare, nu am mai putut, nu am mai vrut sau nu ne-am mai priceput să ţinem ritmul cel bun şi ştacheta foarte sus”. Felul confuz în care funcţionează sistemul de educaţie îi determină pe tinerii de vârf să aleagă să studieze în străinătate. „A rămâne pasivi înseamnă a condamna şcoala românească la un marasm mai mare decât cel în care se află acum, iar pentru aceasta nu vom fi iertaţi de istorie şi mai ales nu vom fi iertaţi de acest popor”, a mai spus rectorul UBB.

În discursul ţinut la deschiderea anului universitar al Universităţii Ba­beş-Bolyai (UBB), rectorul Ioan Aurel Pop a făcut o analiză a învăţământului superior din România şi a subliniat că mediul academic este obligat să semnaleze aspectele care afectea­z­ă educaţia şi să protesteze ori de câte ori e nevoie, precizând că a ră­mâne pasivi „înseamnă a condamna şcoala românească la un marasm mai mare decât cel în care se află acum”.

Referindu-se la modul inechitabil în care se face finanţarea instituţiilor de învăţământ superior, rectorul UBB a precizat că există universităţi de stat care au aproape jumătate din bugete din fonduri private şi universităţi particulare care sunt sprijinite de stat. În acelaşi timp, există şi uni­ver­sităţi performante care nu sunt sti­mulate pentru a-şi spori perfor­manţele.

„Se pare că din epoca inter­belică încoace, de pe când ne sin­cronizaserăm în oarecare măsură cu Europa în chestiunea studiilor universitare, nu am mai putut, nu am mai vrut sau nu ne-am mai priceput să ţinem ritmul cel bun şi ştacheta foarte sus. Azi avem aproape mai multe univer­sităţi decât licee, între care mă refer la cele din urmă, ca să spo­rim confuzia şi mai mult, unele sunt colegii şi altele colegii naţio­nale. Cum să traduci «national college» unui străin care te în­treabă ce specialitate universitară e acolo, când acestea la noi sunt licee. Avem universităţi de stat în care aproape jumătate din buget provine din fonduri private şi universităţi particulare sprijinite de stat. Şi sunt universităţi, îmi cer scuze pentru cuvânt, de ruşine, păstrate în virtutea unui spirit colectivist, de întrajutorare tovărăşească, desuet şi păgubos”, a spus rectorul Ioan Aurel Pop, potrivit Agerpres.

Acesta s-a întrebat ce fel de ţară a Uniunii Europene este aceea în care se creează un minis­ter al cercetării în care nu este cuprins învăţă­mântul superior, precizând că cercetarea perfor­mantă se face în universităţi.

Rectorul UBB s-a referit în discursul său şi la probleme legate de returnarea banilor tăiaţi din salariile profesorilor în urmă cu 10 ani.

„S-a anunţat că reducerile de salarii din urmă cu aproape 10 ani, combătute cu succes în ins­tanţă, de multe dintre cadrele didactice şi de sindicate, au fost abuzive şi că statul va returna treptat sumele pierdute. Acum aflăm că această reparaţie se poate face din veniturile proprii ale universităţilor care au asemenea fonduri. Cele care nu au, pro­babil, vor primi diferenţele de la stat. Cu alte cuvinte, cei care s-au chivernisit bine şi au reuşit să facă economii pentru a-şi asigura buna funcţionare şi performanţă urmează să fie pedepsiţi. Ai noştri au învăţat că dacă ai mai mult şi ţi se ia, mai bine să nu produci mai mult, să produci numai atât cât e necesar vieţii tale. Şi ajun­gem de unde am plecat”, a men­ţionat Ioan Aurel Pop.