Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Salariu de 3.000 de lei pentru profesorii debutanţi

Salariu de 3.000 de lei pentru profesorii debutanţi

Un articol de: Oana Rusu - 03 Iunie 2009

Salariul cadrelor didactice debutante ar putea creşte de trei ori, conform propunerii de grilă de salarizare din Educaţie, ajungând la peste 3.000 de lei, iar al celor cu vechime în sistem ar putea fi majorat cu aproximativ 80%, a spus vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hancescu, conform Mediafax. Vicepreşedintele FSLI a precizat, la finalul întâlnirii de la Ministerul Educaţiei, care a avut loc luni, că cea mai mare creştere a salariului va fi pentru debutanţii din Educaţie, de la aproximativ 1.100 de lei brut, cât au în prezent, la peste 3.000 de lei, iar cadrele didactice cu vechime în sistem vor avea o creştere a salariului cu aproximativ 80%.

Secretarul de stat din Ministerul Muncii Valentin Mocanu a spus, săptămâna trecută, că probabil se va ajunge la finalizarea perioadei de tranziţie pentru echivalarea salariilor în sistemul bugetar între 2013 şi 2016. Valentin Mocanu a explicat că, atunci când s-a stabilit că acest proces va fi finalizat în anul 2013, s-a luat în calcul faptul că anul 2009 va fi pe creştere. Guvernul a aprobat, în 22 aprilie, principiile generale ale legii privind salarizarea unitară în sistemul bugetar, hotărând ca proiectul de lege să fie finalizat până în 30 iunie şi să fie aplicat într-un interval de trei ani. În urmă cu o lună, ministrul Muncii, Marian Sârbu, declara că legea salarizării unitare a bugetarilor va fi aplicată de la 1 ianuarie 2010, iar de la 1 ianuarie 2013 se va aplica şi noua grilă de salarizare. Sindicaliştii au primit, săptămâna trecută, pentru analiză o primă variantă a proiectului legii salarizării unitare a bugetarilor. Potrivit acestui document, noul sistem de salarizare va reglementa remunerarea personalului bugetar în raport cu munca depusă, cu cantitatea şi calitatea acesteia, cu importanţa socială a muncii, cu condiţiile concrete în care aceasta se desfăşoară, precum şi cu rezultatele obţinute. Salariile de bază vor fi determinate prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare, prevăzuţi pentru fiecare funcţie, cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea salariatului. Salariile de bază vor fi diferenţiate pe funcţii, în raport cu nivelul pregătirii profesionale, experienţa şi răspunderea în muncă, precum şi cu nivelul de complexitate al activităţii specifice fiecărui post.

În cadrul fiecărei funcţii, salariile de bază se vor diferenţia pentru personalul bugetar pe grade pentru studii superioare şi pe trepte profesionale pentru studii medii, astfel încât să se asigure posibilitatea diferenţierii salariilor de bază individuale în raport cu nivelul pregătirii profesionale a fiecărei persoane şi cu experienţa acesteia în muncă. Secretarul de stat din Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, a menţionat că în salariul de bază intră sporurile acordate la modul general, cum ar fi cel de vechime sau de confidenţialitate, restul urmând să fie acordate separat în funcţie de bugetele ordonatorilor de credite. El a mai spus că toate sporurile care sunt prevăzute în Codul Muncii rămân în legea salarizării unitare a buge-tarilor, iar în salariile de bază vor fi cuprinse doar cele care trebuie acordate întregului personal.

Profesorul universitar, în vârful grilei de salarizare din învăţământ

Secretarul de stat în Ministerul Muncii Valentin Mocanu a arătat că profesorul universitar va fi foarte aproape de vârful grilei de salarizare, astfel că acordul cu sindicaliştii va fi respectat. Totodată, el a arătat că un conferenţiar universitar va avea un coeficient de ierarhizare cuprins între 8,25 şi 9, iar profesorul de liceu cu grad II va avea coeficientul 6.

Săptămâna aceasta, reprezentanţii sindicatelor din educaţie s-au întâlnit cu cei ai Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru a discuta grila de salarizare a cadrelor didactice. Astfel, conform celor precizate de vicepreşedintele FSLI, Simion Hancescu, sindicatele şi reprezentanţii Ministerului Educaţiei au căzut de acord ca învăţătorii cu studii de lungă sau scurtă durată să fie încadraţi la fel ca profesorii. La rândul lor, delegaţii „Alma Mater“ au precizat că reprezentanţii Ministerului au fost de acord cu propunerile federaţiei, fără a spune exact unde se vor încadra cadrele didactice din sistemul universitar. Vicepreşedintele Federaţiei „Alma Mater“, Nicu Bârzoacă, a precizat că preparatorii vor avea un salariu dublu, conform propunerii de salarizare. „Am propus coeficient pentru performanţă distribuit pe trepte pentru stimularea debutanţilor, iar propunerile au fost acceptate de Ministerul Educaţiei“, a spus Bârzoacă.

Liviu Pop, secretar general al Federaţiei Sindicatelor

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a declarat, luni, după întâlnirea sindicaliştilor cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei, că cele două părţi au ajuns la un acord privind grila de salarizare. Astfel, profesorul I cu studii de lungă durată, de 4-5 ani, ar urma să intre în sistem cu un coeficient de ierarhizare 6 şi să ajungă, după 40 de ani de vechime şi după ce-şi obţine toate gradele, la 9,2. Cadrele didactice cu studii de scurtă durată ar urma să intre în grilă cu coeficientul 4,5 şi să ajungă la 7,5, potrivit propunerii de grilă de salarizare unică pentru Educaţie. Cei cu studii medii - institutorii - ar putea ajunge de la 3,5 la 6,5, în timp ce educatorii şi învăţătorii ar putea ajunge de la 3,5 la 6. Cel mai mare coeficient în grila de salarizare, 13, ar urma să îl aibă profesorii universitari, în timp ce conferenţiarul universitar ar intra în grilă cu 5,7 şi ar putea ajunge la 11. Potrivit sindicaliştilor, dacă Guvernul nu va accepta propunerile lor, vor redeschide conflictul de muncă.

Ecaterina Andronescu crede că tinerii vor fi atraşi de salariile crescute

Ecaterina Andronescu a spus, luni, după întâlnirea cu sindicatele din Educaţie pe tema propunerii de grilă de salarizare, că a fost de acord cu aceasta şi că, astfel, tinerii vor fi atraşi în domeniu, iar cei cu vechime vor fi motivaţi, ministrul adăugând că speră că grila va fi acceptată de Guvern.

„S-au creionat două discuţii în cadrul întâlnirii cu sindicatele: atragerea tinerilor în sistem, prin grila stabilită de comun acord, pentru creşterea performanţei în domeniu, dar şi motivarea celor aflaţi deja în sistem“, a spus Ecaterina Andronescu, conform Mediafax. Ministrul Educaţiei a precizat că a fost de acord cu ce s-a discutat, luni, cu sindicatele şi că speră că Ministerul Muncii, Guvernul vor fi de acord cu propunerile celor două părţi.

Secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Liviu Pop, a declarat luni, în urma discuţiilor cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI), că este mulţumit de rezultatele întâlnirii, pe care le-a catalogat drept „foarte bune“. „Am discutat despre grila de salarii pentru învăţământul preuniversitar. MECI a răspuns mai mult decât bine solicitărilor noastre. Am reuşit să încadrăm toate categoriile din sistem. Vor fi profesori I, profesori II, învăţători şi educatori“, a spus Pop. Potrivit reprezentantului FSLI, profesorii I sunt cei care au absolvit învăţământul de lungă durată, iar profesorii II - cei ce au studii de scurtă durată.

Principiile de salarizare în învăţământul superior

Federaţia „Alma Mater“ a propus, săptămâna trecută, ca în grila de salarizare cadrele didactice debutante din învăţământul superior să aibă coeficientul de ierarhizare 5,5, pentru a-i atrage pe tinerii cu performanţe deosebite spre învăţământ şi cercetare. Potrivit preşedintelui Federaţiei „Alma Mater“, Anton Hadăr, grila propusă are la bază mai multe principii, conform Mediafax. Unul dintre aceste principii este „atragerea tinerilor cu performanţe deosebite spre învăţământ şi cercetare printr-un salariu stimulativ, grila de salarizare pornind astfel de la coeficientul 5,5“, a spus Anton Hadăr.

Federaţia sindicală a propus alinierea coeficienţilor de ierarhizare pentru cadrele didactice universitare prin ponderarea coeficienţilor în funcţie de vechime, dar mai ales de performanţă şi stabilirea raportului dintre nivelul salarial al preparatorului (5,5 - nivel minim) şi nivelul salarial al profesorului cu vechime maximă (12,786) la valoarea 2,32. Introducerea unui coeficient de performanţă în valoare de maximum 1,5 puncte salariale ierarhice (un punct salarial ierarhic este egal cu salariul minim pe economie), care să fie ierarhizat în funcţie de vechime, este un alt principiu din grila de salarizare propusă de federaţie. Reprezentanţii Federaţiei „Alma Mater“ au propus acordarea coeficientului de ierarhizare în funcţie de performanţă numai pe baza unor criterii naţionale clare şi cuantificabile.

Pentru personalul didactic auxiliar şi pentru cel nedidactic, cu studii superioare de lungă durată, federaţia vrea un coeficient de ierarhizare 4,3 ca nivel salarial minim. Totodată, sindicaliştii de la „Alma Mater“ vor ca grilele de salarizare propuse pentru personalul din cercetare să respecte echivalenţa profesională reglementată pe baza competenţelor profesionale şi ştiinţifice. Astfel, profesorul universitar să fie egal cu cercetătorul ştiinţific I, conferenţiarul universitar cu cercetătorul ştiinţific II, iar lectorul (şef de lucrări) cu cercetătorul ştiinţific III.