Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Şapte premii speciale pentru inventica românească

Şapte premii speciale pentru inventica românească

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie și Cultură
Data: 18 Noiembrie 2014

România a participat cu succes la a 63-a ediţie a Concursului internaţional Bruxelles - EUREKA dedicat inventicii - Salonul INNOVA, la Bruxelles. În 2013, România a alocat pentru cercetare şi dezvoltare doar 0,39% din PIB, ultimul loc din UE, potrivit datelor Oficiului European pentru Statistică (Eurostat).

Inventatorii şi cercetătorii români au participat la a 63-a ediţie a Concursului internaţional Bruxelles - EUREKA dedicat inventicii, organizat în perioada 13-15 noiembrie, la Bruxelles, în cadrul Salonului INNOVA. Ţara noastră a fost prezentă cu 25 de invenţii care au fost expuse în standul realizat sub egida Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN).

O invenţie a tânărului inventator vâlcean Ionuţ Budişteanu, un dispozitiv electronic menit să faciliteze prinderea unor infractori care vandalizează un bancomat, a fost recompensată cu cinci premii şi două medalii, între care una de aur. Potrivit acestuia, invenţia constă „într-un dispozitiv electronic conectat la mai multe camere de filmat şi un microfon ce recunoaşte automat amprenta spectrală a zgomotului produs de către un polizor unghiular, când un infractor încearcă să taie cu un polizor/polidisc un bancomat, dar şi momentul în care un spărgător care poartă cagulă intră într-o anumită instituţie. Dispozitivul recunoaşte momentul în care vede că cineva poartă o cagulă şi îşi acoperă faţa şi implicit dă alarma“.

La acelaşi concurs internaţional, dispozitivul „Electronic Doctor“, de regenerare electromagnetică a ţesutului la nivel celular, realizat de medicul român Bogdan Vlădilă, a primit medalia de aur la categoria „Igienă şi cosmetică“, precum şi alte două premii speciale - cel oferit de Federaţia Franceză de Inventatori şi premiul special al categoriei „Sănătate şi medicină“. Invenţia doctorului Vlădilă, care a concurat alături de alte 300 de invenţii, este produsă în România şi deja brevetată în peste 28 de ţări. Noua tehnologie brevetată de dr. Vlădilă este disponibilă sub forma aparatului „Electronic Doctor“ şi tratează cu succes şi în mod natural unele dintre afecţiunile considerate până în prezent incurabile. Astfel, probleme medicale precum parodontoza, dar şi estetice - de tipul căderii părului sau vergeturile - sunt tratate cu ajutorul dispozitivului printr-o metodă non-invazivă, nedureroasă şi netraumatică. 

Salonul INNOVA din capitala Belgiei s-a consacrat de-a lungul vremii ca un prestigios spaţiu de întâlnire între cercetători, oameni de ştiinţă, cadre didactice universitare şi întreprinzătorii cei mai activi şi mai interesaţi de nou din mediul de afaceri. 

Fonduri puţine pentru cercetarea românească

Deşi cercetătorii şi inventatorii români sunt recompensaţi cu premii şi medalii la toate saloanele internaţionale de inventică, susţinerea pentru sectorul de cercetare şi dezvoltare rămâne sub un procent din PIB, ceea ce situează România, alături de Cipru, pe ultimele locuri în Uniunea Europeană. Astfel, potrivit datelor preliminare publicate luni de către Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), ponderea cheltuielilor pentru acest tip de activitate a reprezentat, în 2013, 0,39% din Produsul Intern Brut (PIB). La polul opus se află statele nordice - Finlanda (3,32%), Suedia (3,21%) şi Danemarca (3,05%), care alocă peste 3% din PIB pentru domeniul cercetare-dezvoltare. Prin Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2020 lansată în luna octombrie a acestui an este susţinută realizarea, în orizontul 2020, a ţintei de 2% din PIB investiţii publice şi private în cercetare. (Oana Nistor)