Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Şapte premii speciale pentru inventica românească
România a participat cu succes la a 63-a ediţie a Concursului internaţional Bruxelles - EUREKA dedicat inventicii - Salonul INNOVA, la Bruxelles. În 2013, România a alocat pentru cercetare şi dezvoltare doar 0,39% din PIB, ultimul loc din UE, potrivit datelor Oficiului European pentru Statistică (Eurostat).
Inventatorii şi cercetătorii români au participat la a 63-a ediţie a Concursului internaţional Bruxelles - EUREKA dedicat inventicii, organizat în perioada 13-15 noiembrie, la Bruxelles, în cadrul Salonului INNOVA. Ţara noastră a fost prezentă cu 25 de invenţii care au fost expuse în standul realizat sub egida Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN).
O invenţie a tânărului inventator vâlcean Ionuţ Budişteanu, un dispozitiv electronic menit să faciliteze prinderea unor infractori care vandalizează un bancomat, a fost recompensată cu cinci premii şi două medalii, între care una de aur. Potrivit acestuia, invenţia constă „într-un dispozitiv electronic conectat la mai multe camere de filmat şi un microfon ce recunoaşte automat amprenta spectrală a zgomotului produs de către un polizor unghiular, când un infractor încearcă să taie cu un polizor/polidisc un bancomat, dar şi momentul în care un spărgător care poartă cagulă intră într-o anumită instituţie. Dispozitivul recunoaşte momentul în care vede că cineva poartă o cagulă şi îşi acoperă faţa şi implicit dă alarma“.
La acelaşi concurs internaţional, dispozitivul „Electronic Doctor“, de regenerare electromagnetică a ţesutului la nivel celular, realizat de medicul român Bogdan Vlădilă, a primit medalia de aur la categoria „Igienă şi cosmetică“, precum şi alte două premii speciale - cel oferit de Federaţia Franceză de Inventatori şi premiul special al categoriei „Sănătate şi medicină“. Invenţia doctorului Vlădilă, care a concurat alături de alte 300 de invenţii, este produsă în România şi deja brevetată în peste 28 de ţări. Noua tehnologie brevetată de dr. Vlădilă este disponibilă sub forma aparatului „Electronic Doctor“ şi tratează cu succes şi în mod natural unele dintre afecţiunile considerate până în prezent incurabile. Astfel, probleme medicale precum parodontoza, dar şi estetice - de tipul căderii părului sau vergeturile - sunt tratate cu ajutorul dispozitivului printr-o metodă non-invazivă, nedureroasă şi netraumatică.
Salonul INNOVA din capitala Belgiei s-a consacrat de-a lungul vremii ca un prestigios spaţiu de întâlnire între cercetători, oameni de ştiinţă, cadre didactice universitare şi întreprinzătorii cei mai activi şi mai interesaţi de nou din mediul de afaceri.
Fonduri puţine pentru cercetarea românească
Deşi cercetătorii şi inventatorii români sunt recompensaţi cu premii şi medalii la toate saloanele internaţionale de inventică, susţinerea pentru sectorul de cercetare şi dezvoltare rămâne sub un procent din PIB, ceea ce situează România, alături de Cipru, pe ultimele locuri în Uniunea Europeană. Astfel, potrivit datelor preliminare publicate luni de către Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), ponderea cheltuielilor pentru acest tip de activitate a reprezentat, în 2013, 0,39% din Produsul Intern Brut (PIB). La polul opus se află statele nordice - Finlanda (3,32%), Suedia (3,21%) şi Danemarca (3,05%), care alocă peste 3% din PIB pentru domeniul cercetare-dezvoltare. Prin Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2020 lansată în luna octombrie a acestui an este susţinută realizarea, în orizontul 2020, a ţintei de 2% din PIB investiţii publice şi private în cercetare. (Oana Nistor)