„Satul nu trebuie privit ca o enclavă, ci ca parte a peisajului cultural românesc“

▲ Viitorul arhitecturii va fi verde sau nu va fi deloc, iar arhitectura rurală poate fi păstrată, prin mai multe modalităţi, doar să vrem acest lucru, a spus vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), Şerban Ţigănaş, la încheierea simpozionului „Păstrarea tradiţiei în arhitectura rurală“, organizat la Oradea, de OAR Bihor ▲ Păstrarea tradiţiei în arhitectura rurală presupune inventarierea şi cunoaşterea patrimoniului, obţinerea recunoaşterii acestuia şi punerea în valoare prin diverse modalităţi, aceasta fiind una dintre ideile cu care toţi participanţii au fost de acord ▲

„În primul rând, trebuie informaţi şi educaţi cetăţenii şi, în cele din urmă, să ne schimbăm fiecare priorităţile, de la material spre suflet“, a declarat arh. urbanist Cristina Herţia, consilier evaluare-examinare în Direcţia Generală Dezvoltare Teritorială din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţelor, reprezentantul României pentru Convenţia Europeană a Peisajului. Ea a spus că sunt necesare reglementări pentru a stabili cine ar trebui să se ocupe de acest domeniu: Ministerul Culturii, cel al Turismului, al Dezvoltării Regionale, şi mai ales persoanele care să lucreze la aplicarea lor. În opinia sa, fiecare sat şi primărie ar trebui să dispună de un birou cu unul-doi specialişti pe patrimoniu, care să informeze şi să conştientizeze localnicii în acest domeniu conectat cu realităţile europene.

„Eu, după trei zile în Norvegia, unde toate casele erau la fel, număram zilele până să revin în ţară, la frumuseţile noastre, la sălbăticia peisajului nostru, la farmecul şi magia spaţiului rural. Nu se poate descrie ce bogăţii avem noi şi pe care le putem arăta şi altora. Uneori, însă, mă gândesc că turismul ar trebui să fie foarte controlat în România“, a spus Cristina Henţia, în prezentarea sa. Ea a prezentat şi cele mai noi tendinţe, cum sunt bio-arhitectura, eco-arhitectura şi biotectura. Preşedintele OAR Bihor, arh. Alexandru Moisi, a fost de părere că, pentru arhitectura tradiţională, practic, ar trebui să se facă cât mai puţin, cu intervenţii minimale, şi acelea făcute cu competenţă şi respect. „Căutate modelele. Practic, păstrarea valorilor trebuie făcută cu mult respect la bază şi competenţă la vârf“, a spus şeful arhitecţilor bihoreni. În condiţiile în care nimeni nu-şi mai construieşte case bătrâneşti, problema este ce se poate prelua din arhitectura rurală, pentru a o duce mai departe. „Se pot prelua, a spus arh. Valentin Zisu, elementele esenţiale ale arhitecturii - masa, forma de plan, panta acoperişului şi modul de a constitui incinta. Subtilitatea şi cultura arhitectului nu se rezumă la a copia nişte forme, ci la un act de creaţie, care să păstreze specificul zonei“. Acesta a subliniat însă şi insuficienta educaţie a studenţilor de la arhitectură în domeniul culturii naţionale. Vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, a menţionat că vede atât de importantă imaginea unei aşezări, încât ar plăti din banii săi, dacă ar fi primar, pentru ca satul lui să aibă un brand, care să cuprindă elemente de identitate ale localităţii, atât de diverse şi personale de la sat la sat. Preşedintele Fundaţiei Arhitext Design, arh. Arpad Zachi, a văzut şi „binele din rău“, sărăcia unor regiuni în care nu au pătruns banii şi civilizaţia fiind cele mai bogate în patrimoniu cultural, materialele organice folosite - cele mai prietenoase mediului, obiceiurile -cele mai autentice. „Satul nu trebuie privit ca o enclavă, a precizat Zachi, ci ca parte a peisajului cultural pe care România îl deţine într-o mare diversitate“, conform Agerpres.