Şcolile vor fi clasificate în funcţie de performanţe

Lansarea noului proiect al Legii educaţiei a stârnit noi discuţii şi dezbateri. După cum a anunţat Guvernul, proiectul Legii educaţiei se află timp de două săptămâni în dezbatere publică. "Două săptămâni sunt suficiente", a insistat ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, la propunerea sindicatelor de a prelungi această perioadă.

În discuţiile de la Ministerul Muncii reprezentanţii sindicatelor din învăţământ au cerut ca Legea educaţiei să fie dezbătută public timp de o lună. "Am solicitat, în numele celor patru federaţii din învăţământ, prelungirea termenului de dezbatere publică a Legii educaţiei", a spus preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Aurel Cornea, conform Agerpres.

Proiectul de Lege privind educaţia naţională a fost discutat şi avizat de Guvern, săptămâna trecută, într-o primă lectură. La finalul dezbaterii publice, proiectul Legii educaţiei va fi discutat din nou în Guvern, în vederea aprobării finale. Sindicatele din învăţământ sunt nemulţumite că proiectul Legii educaţiei a fost prezentat în Guvern fără ca acesta să fie analizat de cadrele didactice.

Secretarul general al Federaţiei Educaţiei Naţionale, Constantin Ciosu, consideră că actuala lege lansată pe site-ul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) este "foarte diferită" de cea asumată în Parlament la sfârşitul anului trecut. Referindu-se la una dintre cele mai importante propuneri, cea privind trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, sindicalistul Liviu Pop şi-a manifestat temerea că elevul de 16 ani nu va reuşi să se integreze în câmpul muncii întrucât nu va avea un nivel de calificare suficient. O altă "temere" a sindicalistului este legată de faptul că nu există spaţiu, mai ales în mediul rural, pentru introducerea clasei pregătitoare şi a clasei a IX-a la şcoala generală. În opinia sa, în România ar trebui să existe 12 clase obligatorii pentru un învăţământ de calitate, iar prin anumite prevederi din acestă lege "se scade cultura poporului român", conform Agerpres.

15 copii în grupă la grădiniţă

Proiectul actual lansat spre dezbatere aduce noi propuneri, considerate de unii sindicalişti ca dificil de realizat, mai ales din cauza lipsei susţinerii financiare.

Astfel, legea prevede ca o grupă din învăţământul preşcolar să aibă în medie 15 copii, o clasă pregătitoare 20 de elevi, în timp ce una din învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal va include în medie 25 de şcolari, potrivit proiectului Legii educaţiei. Conform actului normativ, în învăţământul preuniversitar formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu. Proiectul majorează de la 200 la 300 numărul minim de elevi pentru ca o unitate de învăţământ să aibă personalitate juridică şi dă posibilitatea autorităţilor locale să aprobe, cu avizul inspectoratelor şcolare, organizarea unor structuri de învăţământ fără personalitate juridică.

O altă noutate a legii este propunerea ca elevii să beneficieze de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film, precum şi la alte manifestari culturale şi sportive organizate de instituţii publice. Proiectul Legii educaţiei prevede şi reducerile de tarif pentru transport.

Muncă în folosul comunităţii pentru părinţii copiilor cu absenţe

Legea mai propune ca unităţile de învăţământ să încheie un contract educaţional cu părinţii, la înmatricularea copilului într-o formă de pregătire de stat, din orice ciclu de învăţământ. Părintele sau tutorele este obligat să ia măsuri pentru ca elevul să nu lipsească de la şcoală pe toată durata învăţământului obligatoriu. Părinţii care nu respectă aceste prevederi vor fi amendaţi cu sume între 500 şi 5.000 de lei sau vor face muncă în folosul comunităţii, reprezentând echivalentul amenzii. În cazul în care părinţii nu au bani să achite această amendă, sigur ei vor fi obligaţi să lucreze în folosul comunităţii.

MECTS a propus competiţii între şcoli care se bazează pe evaluarea instituţională a fiecărei unităţi de învăţământ, după două axe majore: incluziune şi performanţă, potrivit proiectului de lege. În urma evaluărilor, după fiecare dintre cele două axe se va realiza o clasificare a şcolilor pe 5 niveluri ("excelent", "foarte bun", "bun", "satisfăcător", "nesatisfăcător"), vor fi premiate substanţial atât şcolile cu excelenţă în incluziune, cât şi cele cu excelenţă în performanţă, publice sau private.

Potrivit proiectului de act normativ, şcolile care obţin calificativul "satisfăcător" sau "nesatisfăcător" se vor supune monitorizării în vederea corecţiei sau se desfiinţează, fără a afecta în nici un fel interesul elevilor.

În baza unei metodologii specifice, şcolile vor desemna Profesorul anului, ca semn al excelenţei în predare. La nivel judeţean şi naţional va fi desemnat Profesorul anului pentru fiecare disciplină din planul de învăţământ.