Sibiul încearcă din nou să intre în patrimoniul UNESCO

Fosta Capitală Culturală Europeană din 2007 va fi evaluată din nou, cel mai probabil anul viitor, pentru a fi inclusă în patrimoniul mondial, UNESCO, a spus primarul Sibiului, Klaus Iohannis

Primarul Iohannis a anunţat că municipalitatea va iniţia, la începutul lunii august 2008, un proiect menit să informeze locuitorii din centrul istoric cu privire la regulamentul urbanistic aprobat de Consiliul Local pentru lucrări de construcţii. Regulamentul Local de Urbanism este disponibil, în formă scrisă, la sediul Primăriei. Lucrările efectuate în centrul istoric între 2000 şi 2006 au însemnat reabilitarea a peste 20 de străzi, au fost refăcute şase pieţe din zona centrului istoric (Piaţa Mare, Piaţa Mică, Piaţa Huet, Piaţa Aurarilor, piaţeta urbană în vechiul Târg al Peştelui, piaţeta de la baza scărilor pe strada Turnului), micile pasaje care asigură legăturile dintre străzi şi pieţe, un număr de patru pasaje cu scări (Pasajul Scărilor, Scările Turnului, Scările Aurarilor, Scările Ocnei) şi Turnul Sfatului. Suma totală alocată de municipalitatea sibiană din bugetul local în perioada 2000 - 2006 a fost de peste 90 de milioane de lei. Deja, la Sibiu, au fost în luna martie, 12 experţi ai Consiliului Mondial al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS), care au analizat candidatura Sibiului pentru patrimoniul UNESCO. Sibiul a încercat, prima oară, în urmă cu patru ani să intre în patrimoniul UNESCO, însă anul trecut a primit o amânare. În 2007, directorul UNESCO, Koichiro Matsuura, a declarat la Sibiu că se doreşte includerea oraşului în patrimoniul protejat. Ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, a spus, în luna februarie, la Sibiu, că România vrea ca acest oraş să fie inclus de UNESCO în lista patrimoniului său şi nu acceptă ca fosta Capitală Culturală Europeană să fie asociată cu Sighişoara, al cărei centru istoric este deja obiectiv UNESCO. „Interesul nostru este şi va rămâne pentru a include Sibiul în patrimoniul UNESCO. Nu vă ascund că există şi o variantă de ieşire, cu care noi nu prea am fost de acord, să nu îi spunem compromis, această mixtură Sighişoara cu Sibiul. Există această propunere din partea dânşilor. Eu cred că Sibiul este o entitate culturală de sine stătătoare. Cred că trebuie să ne menţinem pe această poziţie“, a precizat, la ultima vizită la Sibiu, ministrul Culturii, conform Agerpres.

Sibiul speră la o reevaluare a celor de la UNESCO şi, practic, acest an este cea de a doua şansă dată acestui oraş. Centrul istoric din Sighişoara se află pe lista patrimoniului mondial, reprezentând un capitol separat. Pe aceeaşi listă, România mai este trecută cu şapte situri săteşti, cu biserici fortificate din Transilvania, cu Mănăstirea Horezu, cu şapte biserici din Moldova, cu ansamblul de biserici de lemn din Maramureş (opt biserici), cu şase fortăreţe dacice din Munţii Orăştiei şi cu Rezervaţia biosferei Delta Dunării. Centrul istoric al Sibiului este pe lista monumentelor istorice din România din anul 1950, ca zonă protejată, care cuprinde întreaga arie a cetăţii, cu cele patru incinte fortificate, cu oraşul de jos şi platforma oraşului de sus, inclusiv cu o arie de protecţie în jurul acestui nucleu, în suprafaţă totală de aproximativ 80 de hectare.