Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Soluţii de urbanism pentru „cutiile de chibrituri“ la MŢR
Expoziţia „Magic Blocks - scenarii pentru blocurile din perioada socialistă în Bucureşti“, ce propune idei şi principii pentru o strategie de regenerare urbană, a fost vernisată ieri la Muzeul Ţăranului Român (MŢR) din Bucureşti.
Expoziţia „Magic Blocks“, iniţial prezentată la Berlin, în perioada 8 septembrie-29 octombrie, este adusă şi la Bucureşti, la Muzeul Ţăranului Român (MTR), în perioada 9-26 noiembrie. Printre iniţiatorii proiectului „Magic Blocks“ se numără organizaţia nonprofit Archis Interventions, Asociaţia Zeppelin, revista „Arhitectura“ şi Biroul de arhitectură Point 4. Proiectul a fost finanţat de Institutul Cultural Român, prin Programul Cantemir, conform Mediafax. Proiectul urmăreşte articularea unei strategii de regenerare urbană, în colaborare cu autorităţile guvernamentale şi locale. În acest sens, sunt prezentate studii de caz ce conţin posibile soluţii, diferenţiate pentru fiecare zonă abordată. Pe 16 noiembrie, în Studioul „Horia Bernea“ de la MŢR, începând cu ora 16:00, vor fi organizate o serie de conferinţe profesionale cu invitaţi români şi străini. „Oamenii le numesc cutii de chibrituri. Nimeni nu iubeşte blocurile din perioada socialistă, însă în ele locuieşte cea mai mare parte a populaţiei urbane din România. Din 1990 încoace, cam toate au ajuns în proprietate privată, se vând, se cumpără şi se amenajează frenetic - şi strict individual. (...) Acest proiect pune în discuţie problemele sociale şi culturale, cele legate de arhitectură şi spaţiu public, de economie şi comunitate, de identitate şi, mai ales, de energia şi potenţialul ascunse în aceste cutii“, arată organizatorii proiectului.
