Educaţia tinerilor şi copiilor reprezintă pentru omenire astăzi o provocare din ce în ce mai complexă, mai ales dacă ţinem cont de dezvoltarea inteligenţei artificiale. Şcoala este nevoită să ţină pasul cu noile tehnologii şi să formeze oameni care să facă faţă noilor cerinţe ale pieţei de muncă şi nu numai. Am discutat despre sistemul educațional din România şi perspectivele acestuia cu domnul Mircea Miclea, profesor universitar la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca antreprenor în domeniul tehnologiei şi fost ministru al educaţiei şi cercetării în Guvernul României.
Sondaj despre educaţia adulţilor în instituţii culturale
Centrul de Pregătire Profesională în Cultură (CPPC) a anunţat publicarea primei părţi a raportului de cercetare „Educaţia adulţilor în instituţii de cultură în Bulgaria, Italia, Lituania, România şi Turcia“, realizat ca parte a proiectului european CONNECTION, conform Agerpres. Cercetarea a avut drept scop să ofere o imagine de ansamblu asupra practicilor organizaţiilor culturale în domeniul educaţiei adulţilor şi să susţină dezvoltarea a două curricule de formare - una destinată conducătorilor de instituţii de cultură, iar cealaltă profesioniştilor implicaţi în activităţi de educaţie a adulţilor - şi a două materiale complementare ce vor putea fi folosite pentru dezvoltarea profesională a celor două grupuri.
Potrivit raportului, programele educaţionale sunt percepute ca o posibilă cale de diversificare a organizaţiilor culturale publice. Mai mult de 50% dintre cei care au răspuns la chestionar folosesc modalităţi multiple pentru propria dezvoltare profesională, dar participarea la sesiunile de formare profesională rămâne cea mai frecventă. Cel mai adesea programele iau forma meselor rotunde, conferinţelor, seminariilor şi serviciilor informative (în peste 50% dintre cazuri), metodele de tipul demonstraţiei educaţionale, jocurilor educative, jocului de rol şi teatrului, cursurilor acreditate şi activităţilor de voluntariat sunt în mai mică măsură utilizate (între 30% şi 50%), iar activităţile pe internet sunt neutilizate în mare măsură (în mai puţin de 10% dintre cazuri). Datele prezentate mai sus au fost extrase dintr-un număr de 426 de chestionare, dintre care 211 au fost completate de profesionişti în domeniul culturii şi 215 - de manageri culturali din cinci ţări.



.jpg)