Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Sondaj despre educaţia adulţilor în instituţii culturale
Centrul de Pregătire Profesională în Cultură (CPPC) a anunţat publicarea primei părţi a raportului de cercetare „Educaţia adulţilor în instituţii de cultură în Bulgaria, Italia, Lituania, România şi Turcia“, realizat ca parte a proiectului european CONNECTION, conform Agerpres. Cercetarea a avut drept scop să ofere o imagine de ansamblu asupra practicilor organizaţiilor culturale în domeniul educaţiei adulţilor şi să susţină dezvoltarea a două curricule de formare - una destinată conducătorilor de instituţii de cultură, iar cealaltă profesioniştilor implicaţi în activităţi de educaţie a adulţilor - şi a două materiale complementare ce vor putea fi folosite pentru dezvoltarea profesională a celor două grupuri.
Potrivit raportului, programele educaţionale sunt percepute ca o posibilă cale de diversificare a organizaţiilor culturale publice. Mai mult de 50% dintre cei care au răspuns la chestionar folosesc modalităţi multiple pentru propria dezvoltare profesională, dar participarea la sesiunile de formare profesională rămâne cea mai frecventă. Cel mai adesea programele iau forma meselor rotunde, conferinţelor, seminariilor şi serviciilor informative (în peste 50% dintre cazuri), metodele de tipul demonstraţiei educaţionale, jocurilor educative, jocului de rol şi teatrului, cursurilor acreditate şi activităţilor de voluntariat sunt în mai mică măsură utilizate (între 30% şi 50%), iar activităţile pe internet sunt neutilizate în mare măsură (în mai puţin de 10% dintre cazuri). Datele prezentate mai sus au fost extrase dintr-un număr de 426 de chestionare, dintre care 211 au fost completate de profesionişti în domeniul culturii şi 215 - de manageri culturali din cinci ţări.
