Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Strategia lui Miclea urmăreşte intrarea învăţământului românesc în „top 10”
Preşedintele României, Traian Băsescu, şi-a asumat Strategia de modernizare a educaţiei, intitulată Educaţie şi Cercetare pentru Societatea Cunoaşterii, se arată într-un comunicat al Administraţiei prezidenţiale. Strategia a fost redactată de preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării, Mircea Miclea, pe baza propunerilor primite din partea mai multor semnatari ai Pactului Naţional pentru Educaţie, federaţii sindicale, partide politice parlamentare şi asociaţii.
Strategia este supusă dezbaterii publice, spre amendare şi îmbunătăţire. Ea poate fi consultată pe site-ul Administraţiei prezidenţiale. Strategia redactată de Mircea Miclea s-a făcut pe baza propunerilor făcute de unii semnatari ai Pactului pentru Educaţie, printre care PDL, PRM şi UDMR, conform Mediafax.
Obiectivele propuse prin strategie sunt: situarea performanţelor elevilor români la testele internaţionale (PISA, PIRLS, TIMSS) în topul primelor 10 ţări ale lumii, plasarea a cel puţin trei universităţi româneşti în topul primelor 500 de universităţi din lume, creşterea de cinci ori a producţiei ştiinţifice şi triplarea indicelui global de inovare, pentru a atinge media actuală a UE, reducerea ratei de părăsire prematură a sistemului de educaţie sub 5%, care în prezent este de 23,6%, eliminarea diferenţelor esenţiale dintre învăţământul rural şi cel urban, dintre oportunităţile „de învăţare“ oferite grupurilor minoritare şi cele oferite majorităţii.
Alte obiective sunt transformarea educaţiei permanente într-o practică socială, creşterea până la 20% a ratei de participare a adulţilor la educaţia permanentă, centrarea şcolii pe nevoile beneficiarului, alocarea a cel puţin 7% din PIB pentru educaţie şi cercetare şi condiţionarea cuantumului resurselor alocate unităţilor din sistem de rezultatele efectiv obţinute, reforma curriculumului, evaluarea competenţelor şi nu a informaţiilor memorate, alocarea de către Guvern a 500 de euro pentru fiecare nou-născut, din 2010, pentru educaţie permanentă o nouă structură a sistemului, cu învăţământ generalizat şi gratuit timp de 13 ani, de la clasa pregătitoare până la sfârşitul liceului. Este menţionată şi constituirea consorţiilor şcolare, fiind amintită şi o Bibliotecă Şcolară Virtuală.
Autorul strategiei susţine „centrarea curriculumului“ pe opt categorii de „competenţe-cheie“: de comunicare în limba maternă şi în două limbi de circulaţie internaţională; fundamentale de matematică, ştiinţe şi tehnologie; „digitale“ (de utilizare a tehnologiei informaţiei pentru cunoaşterea şi rezolvarea de probleme); „axiologice sau de valorizare“ (necesare pentru participarea activă şi responsabilă la viaţa socială); pentru managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră; antreprenoriale; de expresie culturală; „de a învăţa pe tot parcursul vieţii“.
Strategia ar trebui să fie adoptată şi de Guvern pentru a putea fi pusă în practică. Preşedinţia sau Parlamentul vor trebui să instituie o comisie de specialitate care să monitorizeze modul în care este implementată strategia.
