Strategia naţională pentru învăţământul terţiar

Aproximativ 625.000 de studenţi şi elevi vor beneficia de Strategia Naţională pentru Învăţământul Terţiar în perioada 2015-2020. Învățământul terțiar este nivelul de educație oferit de universități, colegii profesionale, institute tehnice și alte instituții care acordă diplome universitare sau certificate profesionale.

Strategia Naţională pentru Învăţământul Terţiar 2015-2020 a fost aprobată de Guvern, autorităţile apreciind că învăţământul terţiar va constitui, pe termen mediu şi lung, motorul creşterii economice, va contribui la creşterea productivităţii şi va promova coeziunea socială, punând astfel fundamentele unei economii bazate pe cunoaştere.

Strategia Naţională pentru Învăţământul Terţiar 2015-2020 vizează două grupuri-ţintă, respectiv beneficiarii principali ai învăţământului terţiar - studenţi şi elevi, inclusiv din grupuri

dezavantajate sau subreprezentate, personalul din instituţiile de învăţământ superior, participanţii adulţi în învăţământul profesional şi tehnic continuu -, precum şi organizaţiile şi furnizorii de educaţie. În total, sunt vizaţi aproximativ 625.000 de beneficiari ai proiectelor şi programelor derulate cu un cost total general estimat de implementare de peste 2,1 miliarde de euro.

Învățământul terțiar este nivelul de educație oferit de universități, universități profesionale, institute tehnice și alte instituții care acordă diplome universitare sau certificate profesionale. Accesul la învățămân­tul terțiar necesită în mod obiș­nuit finalizarea cu succes a unui program de învățământ secundar superior și/sau postsecundar neterțiar.

Strategia vizează creşterea numărului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani, absolvente ale învăţământului terţiar, de la 23,8% (în trim. III 2014) la 26,7% (în 2020), cu impact direct asupra ocupării şi creării unei forţe de muncă înalt calificate. „Finanţarea necesară îndeplinirii măsurilor prevăzute în această strategie se realizează de către fiecare instituţie sau autoritate publică implicată, prin absorbţia fondurilor europene nerambursabile şi prin asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanţarea acestora, precum şi în limita fondurilor aprobate anual în bugetele instituţiilor publice implicate”, informează Executivul într-un comunicat citat de Agerpres.

Strategia are în vedere trecerea treptată către o economie bazată mai mult pe cunoaștere, precum și satisfacerea cererii crescute de locuri de muncă înalt calificate, pregătind specialiști care pot să dezvolte o societate competitivă într-o economie globală.

Dezvoltarea învăţământului terţiar din România în următorii cinci ani va fi susţinută prin mai multe măsuri şi iniţiative pe termen scurt, mediu şi lung, strategia axându-se pe patru domenii principale de acţiune: consolidarea guvernanței, finanțării, monitorizării și evaluării învăță­mântului terțiar („condițiile de sprijin”); încurajarea și susține­rea unei participări mai largi în învățământul terțiar, în special pentru grupurile dezavantajate și subreprezentate; îmbunătă­țirea calității și relevanței învă­țământului terțiar şi dezvoltarea angajamentelor față de economie, în special legătura cu piața muncii și inovarea/antreprenoriatul. (Oana Nistor)