Suceava a dedicat o expoziţie Cernăuţiului, la 600 de ani de atestare

Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina (CMB) din Suceava a găzduit vernisajul expoziţiei „Cernăuţi 600“, dedicată împlinirii a şase secole de la prima menţiune documentară a oraşului.

Expoziţia este realizată în colaborare cu Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale şi prezintă un mare număr de piese de patrimoniu originale, inedite prin conţinut, unele pentru prima dată expuse, câteva fiind clasate la categoria „Tezaur“, documente medievale ce vorbesc despre grija voievozilor Moldovei pentru bisericile din Cernăuţi sau documente emise la Cernăuţi, cu peceţile originale ale vechiului târg medieval, monede din timpul voievodului Alexandru cel Bun, din vremea căruia datează cea mai veche menţiune documentară a Cernăuţilor, documente şi fotografii privind viaţa cernăuţenilor obişnuiţi - şcoală, ocupaţii, evenimente, oraşul cu case vechi şi edificii moderne, reviste şi ziare editate la Cernăuţi, oraşul în anii primului Război Mondial şi în perioada interbelică, cu suceveni la Cernăuţi şi cernăuţeni la Suceava.

„Prin conţinut şi execuţie artistică se distinge grupul de obiecte referitoare la aniversarea de acum un secol, a 500 de ani de atestare documentară a Cernăuţilor, emise de autorităţile imperiale austriece ale vremii. Din toate aceste fragmente de istorie reînvie Cernăuţiul de altădată, un oraş ce a supravieţuit timpului şi datorează oamenilor tot ce păstrează până astăzi“, a spus directorul CMB Suceava, Emil Constantin Ursu, conform Agerpres.

Cernăuţi, Iaşi şi Bacău, atestate acum 600 de ani

Veche aşezare a Moldovei medievale, Cernăuţi împlineşte 600 de ani de existenţă, alături de Iaşi şi Bacău, în anul în care Suceava a trecut pragul a 620 de ani de la prima menţiune documentară.

Directorul Complexului Muzeal Bucovina (CMB) Suceava a spus că, la început, Cernăuţi a fost, probabil, doar un loc de popas pentru caravanele negustorilor germani, poloni sau armeni în drumurile lor spre Dunăre şi Marea Neagră, dar a devenit destul de repede un important punct de vamă pentru cei care veneau sau se îndreptau spre marele centru economic al Liovului (...). Astfel, la 8 octombrie 1408, în cancelaria domnească de la Suceava, Alexandru cel Bun emite marele privilegiu comercial pentru negustorii lioveni, în care stabileşte punctele vamale, tarifele vamale, enumeră categoriile de mărfuri ce tranzitează Moldova ori provin din import sau export, mărfuri interzise scoa-terii din ţară, menţionând pentru prima dată târgul Cernăuţi. Între martorii la întocmi-rea privilegiului erau boieri de seamă, precum Mihai de la Dorohoi, Vlad de la Siret, Iaţco şi Oana, vornic de Suceava. Voievodul făgăduia ca cele scrise „să le ţinem veşnic, fără înşelaciune şi fără viclenie, în vecii vecilor, noi şi urmaşii noştri“. Privilegiul cu putere de lege a fost reînnoit şi de alţi domni - Ştefan al II-lea (1434), Petru Aron (1456) şi Ştefan cel Mare (1460).

Directorul CMB Suceava a spus că, în prezent, documentul ce atestă prima menţiune a târgului Cernăuţilor se află în arhivele de la Moscova, fiind păstrate în fondurile Muzeului de Stat de Istorie al Rusiei. Potrivit lui Ursu, primarul oraşului Cernăuţi, Mykola Fedoruk, a solicitat Rusiei acceptul ca, în perioada manifestărilor de la Cernăuţi, documentul oficial să fie expus la Muzeul de Artă din oraş, dar răspunsul a fost negativ. Din informaţiile lui Ursu, în aceste condiţii, va fi expusă doar o copie a documentului, conform Agerpres.